Curtea Constitutionala - documentar
DOCUMENTAR
PRIVIND ROLUL ŞI LOCUL CURŢII CONSTITUŢIONALE
ÎN SISTEMUL DE CONTROL CONSTITUŢIONAL ROMÂNESC
Membrii Departamentul Juridic au raspuns în mod direct unor solicitări ale membrilor de sindicat având ca temă rolul şi locul Curţii Constituţionale în sistemul de drept. Fata de acest interes postăm următorul documentar.
Prin esenţa sa, ca şi prin funcţia sa socială, Constituţia are o valoare juridică superioară faţă de orice altă normă de drept, ea capătând astfel o poziţie supremă şi dominantă în raport cu celelalte acte normative.Supremaţia constituţiei rezidă chiar în caracterul politic şi juridic al acesteia. În constituţie îşi găseşte expresia voinţa supremă a poporului în ceea ce priveşte obiectivele şi instrumentele de exercitare ale puterii politice. În plus, constituţia este factorul structurant al ordinii juridice căreia îi furnizează principiile directoare: egalitatea tuturor cetăţenilor, legalitatea, neretroactivivitatea legilor ş.a.
Pentru asigurarea supremaţiei constituţiei, doctrina şi practica constituţională au creat două instituţii juridice eficiente: controlul constituţionalităţii legilor şi contenciosul administrativ.
Controlul constituţionalităţii legilor reprezintă ansamblul dispoziţiilor normative care reglementează activitatea de verificare a conformităţii legilor şi altor acte normative cu prevederile constituţiei.
Pentru a verifica conformitatea legilor şi altor acte normative cu prevederile constituţiei, în decursul istoriei s-au creat mai multe modalităţi de control şi anume:
- controlul exercitat de un organ politic;
- controlul exercitat printr-un organ jurisdicţional;
- controlul exercitat de un organ politico-jurisdicţional.
1 - Controlul exercitat de un organ politic este controversat, deoarece ar exercita a patra putere in stat, putând să infirme voinţa parlamentarilor care sunt exponenţii ai voinţei suverane a poporului. Încercările de-a lungul istoriei cu acestă modalitate de control au eşuat.
2 - Controlul exercitat printr-un organ jurisdicţional, are o vechime considerabilă, instanţele fiind primele organisme care s-au confruntat, în practica judiciară, cu neconstituţionalitatea unei legi. Exercitarea acestui control este o expresie a aplicării principiului separaţiei puterilor. Are caracter posterior, ceea ce înseamnă că se exercită asupra unei legi aflate deja în vigoare. În România, excepţia de neconstituţionalitate s-a pus în faţa instanţelor judecătoreşti pentru prima dată în anul 1912.
Această modalitate de control presupune două proceduri:
- printr-o acţiune directă, intentată împotriva unei autorităţi publice care a emis actul normative. Plângerea se adresează de către orice persoană unei instanţe abilitate. Actul normativ este anulat cu efecte erga omnes, iar decizia de anulare are autoritate absolută de lucru judecat.
- pe cale de excepţie, în termeni juridici fiind cunoscută ca ,,excepţie de neconstituţionalitate”. Numai părţile din proces pot ridica această excepţie. Efectele deciziei se răsfrâng exclusiv asupra părţilor din process, decizia având autoritate relativă de lucru judecat.
3 - Controlul exercitat de un organ politico-jurisdicţional este un organism special care întruneşte deopotrivă un caracter politic şi jurisdicţional. În doctrină este acceptat că verificarea conformităţii anumitor acte normative cu textul constituţional de către un organ specializat, având o jurisdicţie unică, este foarte eficientă. În prezent acest tip de control a fost adoptat de Austria , Franţa, Germania , Italia, Spania, Portugalia, Ungaria, Rusia, etc. Aici se încadrează Curtea Constituţională a României.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
1 - Loc şi rol
Curtea Constituţională, ca autoritate publică, este organul politico-juridic de control al constituţionalităţii legilor. Competenţele de control sunt expres precizate de constituţie (vezi art. 142 şi următoarele), iar ca autoritate publică se supune doar constituţiei şi legii de organizare şi funcţionare. Rolul fundamental al CC este de garant al supremaţiei constituţiei. Este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, iar competenţa ei nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Deciziile sale sunt general obligatorii pentru toate autorităţile publice. CC nu face parte din sistemul celor trei puteri în stat, fiind independentă faţă de acestea. Caracterul politic rezultă din modul de desemnare al judecătorilor – câte 3 desemnaţi de: Preşedinte, Camera Deputaţilor, Senatul. Caracterul juridic al CC rezultă din; procedura de verificare a constituţionalităţii unei dispoziţii legale; din statutul judecătorilor; din modul de organizare şi funcţionale a autorităţii publice.
2 – Competenţe
CC exercită un control de legalitate şi nu unul de oportunitate. Ea verifică doar dacă textele analizate respectă sau nu textul din constituţie. Cu alte cuvinte, se limitează la a evidenţia neconcordanţa prevederilor legale cu textul constituţional. CC nu poate da o altă formulare textelor analizate: spune doar dacă acestea respectă prevederile constituţiei. Competenţa de reformulare a textelor care nu sunt constituţionale revine în exclusivitate iniţiatorului legii sau autorităţii publice care a emis actul normativ.
3 - Atribuţii
Curtea pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, care au caracter obligatoriu şi putere numai pentru viitor.
CC adoptă decizii în cazurile în care:
1. se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora,
2. se pronunţă, din oficiu, asupra constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire a constituţiei;
3. se pronunţă asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele;
4. se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri interneţionale, înainte de ratificarea acestora de Parlament;
5. soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice
CC adoptă hotărâri cu privire la:
1. respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
2. existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României;
3. respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
4. exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.
Avizele consultative se emit numai pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României.
4 – Organizare
CC se compune din 9 judecători, numiţi pe un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. O treime din numărul judecătorilor se înnoieşte din 3 în 3 ani, iar activitatea se desfăşoară în plen. CC are un preşedinte ales prin vot secret pentru o perioadă de trei ani.
