Dupa trei ani de austeritate dura, in care a impus (recomandat) Romaniei masuri fara precedent in Europa, printre care cresterea TVA de la 19 la 24% si mult controversata reducere a salariilor cu 25%, FMI recunoaste greselile programului de asistenta.
In analiza publicata pe 27 martie pe site-ul institutiei, expertii Fondului Monetar International scriu, negru pe alb, ca masurile de austeritate dure adoptate in 2010 puteau fi implementate gradual, avand in vedere datoria publica redusa a Romaniei. "Masurile de austeritate au intarziat revenirea economica a Romaniei", se arata in raport. "Aceste masuri au dus, insa, la evolutie prociclica accentuata, ceea ce a intarziat, practic, revenirea economica. Privind in urma, s-ar putea argumenta ca ajustarea ar fi putut fi graduala, mai ales avand in vedere datoria publica redusa", recunosc specialistii de la FMI.
Ei afirma ca, pana la urma, masurile luate de autoritatile romane si-au dovedit eficienta. "In ciuda recesiunii mai severe decat fusese estimata, care a solicitat masuri de acomodare fiscala si a dus uneori la intarzieri in atingerea tintelor programului, acordul (de asistenta financiara cu FMI – n.r.) a facut posibila realizarea unor ajustari fiscale si reforme structurale consistente, deschizand calea pentru o mai mare sustenabilitate pe termen mediu", se arata in raportul FMI.
Ce ar fi putut face Guvernul in afara sa creasca TVA si sa reduca salariile ? Expertii FMI vorbesc de absorbtia de fonduri europene, de cresterea veniturilor statului prin bazei de colectare, eliminarea portitelor de evaziune si simplificarea sistemului. In plus, daca Romania s-ar fi concentrat pe calitatea investitiilor publice, economia si-ar fi revenit mai repede, mai spun expertii FMI. Experimentul Romania Oamenii de afaceri, citati de DailyBusiness.ro, au reclamat in repetate randuri ca pentru FMI, Romania a fost un experiment. "Adevaratul premier al Romaniei este Jeffrey Franks, seful misiunii FMI", a declarat analistul economic Ilie Serbanescu. O opinie similara a exprimat si economistul Mircea Cosea . "Va asteptati sa vedeti alte masuri ? Ungureanu a fost pus la Palatul Victoria sa execute, nu sa aiba idei", a spus acesta.
Acuzatiile la adresa Fondului au imbracat forme dintre cele mai dure. "FMI, cel care se comporta precum stapanul fata de sclavi in relatia cu tarile de la periferie, cum este si anexa bananiera numita Romania , s-a facut ca nici nu vede, nici nu aude aprecierile venite din Romania", a afirmat Ilie Serbanescu, in Business24.ro. "Alegerea Romaniei pentru acest experiment este lesne explicabila: stat slab, in disolutie economica aproape completa si in disolutie politica in curs, clasa politica gata sa faca orice, in fata oricarei comenzi externe, daca este lasata in continuare sa fure", a adaugat acesta. FMI a facut in Romania si cu Romania un experiment pe cat de dramatic pe atat de dezgustator Ilie Serbanescu, analist economic.
In analiza data publicitatii, expertii Fondului par sa confirme acest lucru. Dovada ca, in finalul documentului, trag si cateva invataminte pe care, probabil, le vor lua in calcul in viitoarele programe de asistenta financiara pentru tarile cu probleme.
Expertii afirma, astfel, ca luarea de masuri considerabil dificile si uneori nepopulare pentru a restabili sustenabilitatea pe termen mediu a fost indispensabila pentru succesul programului. In plus, implicarea timpurie a sectorului privat si a creditorilor internationali a ajutat la designul unui program puternic, care a permis construirea unor rezerve internationale consistente.
"Recunoscand importanta mentinerii stabilitatii sectorului bancar, angajamentele primite din partea bancilor private straine au fost esentiale pentru a restabili increderea pietei", afirma expesrtii FMI. Acestia remarca, totodata, ca flexibilitatea programului, pentru a permite adaptarea rapida la inrautatirea perspectivelor, fara a compromite obiectivele generale, a fost esentiala. Pe de alta parte, FMI sustine ca, in implementarea reformelor structurale, cum ar fi reforma salariilor in sectorul public, intarzierile au fost cauzate de argumente juridice si de aceea sustine o mai buna coordonare pentru implementarea mai rapida a unor astfel de reforme.
Autor: Adrian Negrescu
