|
Domnule Președinte,
Subsemnatul .........................................................................................................................., domiciliat în .....................................................................................................................................................................................................
................................................................................................., formulez
Cerere de intervenție în interesul reclamantului
solicitându-vă să dispuneți introducerea subsemnatului în prezenta cauză, în care figurează ca părți:
- Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, cu sediul în București și domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură „Graziela Bârlă” din București, Str.Băniei nr.1, Et.4, Ap.7, Sector 3, în calitate de reclamant și
- STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, Str. Aplodor nr.17, Sector 5.
Vă solicit, în temeiul art.52 Cod proc.civ., să admiteți în principiu această cerere, urmând a dispune comunicarea ei părților din prezenta cauză iar pe fond să admiteți acțiunea, astfel cum a fost ea precizată, dispunând, în temeiul art.1073 și urm. Cod Civil,
- obligativitatea statului la aplicarea cu prioritate a dreptului comunitar, privința militarilor și a polițiștilor disponibilizați în temeiul OuG nr.7/1998 modificată, și a Legii nr.179/2004 (în vigoare la data apariției Legii nr.329/2009), la respectarea dreptului acestora de a beneficia în continuare de protecția oferită prin aceste legi speciale ocupaționale și, pe cale de consecință, între altele, de a cumula pensia cu salariul constatând că Legea nr.329/2009, Cap.IV, lege internă, neconformă tratatelor la care România este parte, încalcă (pentru motivele expuse în cerere introductivă), ceste drepturi dobândite,
- obligarea Statului Român la plata unor daune de 1000 lei/zi de întârziere până la repunerea în situația anterioară apariției Legii nr.329/2009 și armonizarea legislației interne cu cea comunitară în privința acestei categorii de pensionari, ale căror drepturi au fost dobândite înainte de apariția Legii nr.329/2009;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată pe care le voi face pentru soluționarea prezentului litigiu.
În fapt:
Militarii pensionari se individualizează prin aceea că reprezintă o categorie distinctă de pensionari, denumită de legea specială cadre militare în rezervă (OG nr.7/1998).
Marea lor majoritate a fost disponibilizată forțat, înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare, în temeiul art.13 și 14 lit.a din Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, raporturile lor de serviciu încetând ca urmare a reorganizării unor unități de poliție, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de polițiștii respectivi, precum și pentru alte nevoi ale Ministerului Administrației și Internelor și nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții similare în aceeași unitate sau în alte unități de poliție, sau ca urmare a semnării, de către România, a Tratatului NATO prin care s-a stabilit reducerea efectivelor militare (este cazul militarilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale).
Prin urmare, se impune distincția între pensionarii civili, care au depășit vârsta standard de pensionare, și cadrele militare în rezervă, între care cele din Ministerul de Interne, cu drept de pensie militară anticipată sau drept de pensie anticipată parțial, așa cum este ea reglementată de Legea nr.179/2004 și de Legea nr.164/2001.
Potrivit prevederilor art.26 din Legea nr.179/204, (1) Polițiștii pensionari care beneficiază de pensie de serviciu se pot încadra cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, precum și în orice altă formă de muncă prevăzută de Codul muncii, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzatoare funcției în care sunt încadrați, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării. (2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot cumula pensia cu salariul realizat, indiferent de nivelul salarial respectiv.
În ceea ce îi privește pe militari, în conformitate cu prevederile art.26 din Legea nr.164/2001, persoanele care beneficiază de pensia militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată determinată sau pe durată nedeterminată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzatoare funcției în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
Potrivit art.24 din OuG nr.7/1998 (privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naționale), personalul militar și civil pensionat în condițiile acestei ordonanțe poate cumula pensia cu salariul obținut, în cazul în care își continuă activitatea de angajat, sau cu veniturile suplimentare realizate din activitățile cu scop lucrativ.
Prin art.17-22 din Cap.IV al Legii nr.329/2009, pensionarii, inclusiv pensionarii militari, sunt obligați ca, începând cu 09.12.2009 să opteze între suspendarea pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
O atare prevedere din dreptul intern vine în contradicție cu dreptul comunitar, la care România a devenit parte prin semnarea respectivelor Tratate și pe care și le-a asumat prin includerea, în prevederile Constituționale, a art.11, respectiv 20, încălcând în special:
- art.1 al Primului Protocol al Convenției Europene, care protejează dreptul la proprietate, raportat la art.6 pc.1 al Pactului Internațional privind drepturile economice și sociale; obligarea unui pensionar militar de a opta între pensie și venituri salariale, în condițiile în care acesta nu a împlinit vârsta legală de pensionare și a dobândit dreptul de a fi angajat în continuare, având dreptul dobândit de a cumula pensia cu salariul, reprezintă o formă de încălcare a dreptului de proprietate, prin reducerea veniturilor cadrelor militare în rezervă; (în 2002, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în acest sens în cauza Buchen contra Cehiei).
- art.15 alin1 din Cartea Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, potrivit cu care orice persoană are dreptul la muncă și dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau acceptată în mod liber; în condițiile în care persoanele pensionate anticipat și fortuit din cadrul armatei, posesoare ale unor bagaje de cunoștințe reale, capabile de a desfășura o activitate profesională sunt obligate să renunțe la acest drept, se îngrădește, implicit, dreptul acestora la muncă, astfel cum este el definit în dreptul intern. De altfel, dreptul intern, art.65 (2) din Codul muncii, nu prevede o posibilitate cum este cea prevăzută de Legea nr.239/2009, ci doar concedierea pentru motivul desființării locului de muncă. În practica impusă de noua lege, prin Cap.IV, locurile de muncă la care pensionarii militari sunt obligați să renunțe nu sunt desființate, ci ocupate de alte persoane.
- art.14 și Protocolul 12 art.1 (2) al Convenției Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la nediscriminare, deoarece nu se poate dispune ca o persoană care a contribuit mai mult la fondul de pensii, prezumându-se cel puțin că a muncit mai mult decât alta, să fie privată, pentru acest motiv, de plata pensiei, chiar pentru o perioadă determinată de timp.
Nu în ultimul rând, Cap.IV al Legii nr.329/2009 încalcă principiul legalității (al supremației dreptului) garantat de catre Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și predictibile în aplicarea lor și care să nu fie încălcate de alte norme de drept, ulterioare.
Or, în speță, drepturile de care subsemnații am beneficiat prin legi speciale - Legea nr.179/2004 și 164/2001, ambele în vigoarela data intrării în vigoare a noii Legi nr.329/2009 - drepturi dobândite, sunt încălcate în mod nejustificat de acest Cap.IV al Legii nr.329/2009, ale cărei norme de drept nu sunt predictibile (în acest sens, CEDO s-a pronunțat în cauza Viasu contra România sau în cauza Ex-regele Greciei contra Grecia).
În atare condiții, este evident că suntem în prezența unei contradicții flagrante între dreptul intern asupra acestui aspect și dreptul comunitar și, pe cale de consecință, vă rugăm să contestați această contradicție, cu consecința admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.
În drept:
În drept: art.51 Cod Procedură Civilă, raportat la art.1073 și urm. Cod Civil, Protocolul1, Protocolul 12 și art.4, Convenție, art.15 alin.1 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, raportate la art.11 și 22 din Constituția României, art.17 din Convenție.
Probatoriu: înscrisuri și orice altă probă se va dovedi utilă cauzei.
Cu cheltuieli de judecată
Intervenient,
