La ICCJ se judeca un RIL care-i tine cu sufletul la gura pe cei din sistemul judiciar carora li s-au recalculat, prin taiere dramatica, pensiile profesionale. Pentru prima data, un avocat depune puncte de vedere in care argumenteaza de ce RIL-ul este inadmisibil! In UE nu exista notiunea de “pensie speciala!”
Duminică, 11 decembrie 2011 12:02 | Scris de Adina A. STANCU - Razvan SAVALIUC | 
| 
| 
| | Magistrati - Instante
Luni, 12.12.2011, la Inalta Curte de Casatie si Justitie are loc judecarea recursului in interesul legii introdus de Procurorul General al Romaniei Laura Codruta Kovesi (foto) in ce priveste modul de judecare al cauzelor in care o serie de persoane din sistemul judiciar au dat in judecata statul dupa diminuarea drastica a pensiilor lor, printr-o recalculare care a fost contestata la instantele de pe intreg teritoriul tarii. Multe dintre instante au dat castig de cauza reclamantilor din contencios, alte complete au respins actiunile acestora. Unul dintre motivele RIL-ului introdus este legat de examenul de jurisprudenta are „releva ca opiniile divergente exista atat sub aspectul proportionalitatii masurii reducerii pensiilor de serviciu cu scopul urmarit, cat si sub aspectul existentei unui tratament discriminatoriu, ca urmare a aplicarii Legii nr. 119/2010”.Pentru prima data, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in judecarea unui recurs in interesul legi, un avocat a depus punctul sau de vedere cu privire la reglementarea diferitelor categorii de pensii, avand ca obiect aplicarea dispozitiilor Legii nr.119/2010, raportat la art. 20 alin.2 din Constitutie, art.1 din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art.14 din Conventie referitoare la recalcularea pensiilor prevazute de art. 1 din lege.
Avocatul Lucian Bolcas, care a depus punctul sau de vedere pe RIL-ul ce va fi judecat luni 12.12.2011, arata ca numai in aparenta nu se poate pune problema inadmisibilitatii acestuia, intrucat in tara au fost solutionate diferit, prin hotarari judecatoresti irevocabile, astfel de cauze, folosindu-se argumente extrase pe o cazuistica diversa a CEDO. “Aceasta inseamna ca pe calea acestui recurs in interesul legii, se solicita Inaltei Curti pronuntarea unei hotarari de natura a interpreta intr-un anumit sens prevederile Conventiei Europene a Dreputilor Omului precum si a practicii CEDO corespunzatoare”. Cu toate acestea, problema admisibilitatii acestui RIL poate fi pusa in discutie fata de obiectul recursului, “care nu se refera la interpretarea unor norme interne”. Explicand cu privire la forta superioara a tratatelor internationale fata de alte interpretari, av. Bolcas arata ca “interpretarea jurisdictionala data de arbitrajul international si de Curtea Internationala de Justitie reprezinta o interpretare neautentica si are forta obligatorie numai pentru partile care au supus un diferend legat de interpretarea unei norme instantei internationale”. “Este evident in acest context ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are competenta sa interpreteze Conventia si sa dea forta juridica acestei interpretari. In ceea ce priveste interpretarea Deciziilor pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea si-a creeat un propriu mecanism de interpretare prin Regulamentul pentru organizarea si functionarea Curtii definindu-se(in special prin art.79 din Regulamen,t dar si prin art.79 si 80) ca fiind singurul organ care poate da o interpretare oficiala numita autentica hotararilor sale ce reprezinta tot o interpretare oficiala dar judiciara/cazuala. Si in raport de aceasta situatie, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se poate substitui organelor indreptatite si modalitatilor prevazute pentru interpretarea Deciziilor CEDO. Autorul recursului incearca sa induca ideea ca interpretarea ar viza aplicarea dispozitiilor Legii nr.112/2010 raportat la art. 20 atin. (2) din Constitutie, dar continutul actului de sesizare se refera exclusiv la interpretarea art. 1 din Ptotocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 14 din Conventie, relevant in acest sens este argumentul folosit pentru a demonstra existenta unei practici judiciare neunitare la pag.6 al.2 si 3 al recursului: Examenul de jurisprudenta releva ca opiniile divergente exista atat sub aspectul proportionalitatii masurii reducerii pensiilor de serviciu cu scopul urmarit, cat si sub aspectul existentei unui tratament discriminatoriu, ca urmare a aplicarii Legii nr. 119/2010.
In ambele situatii, instantele de judecata au avut in vedere „aceeasi cazuistica a instantei de contencios european din care s-au desprins mai multe principii in legatura cu aplicarea exigentelor Conventiei asupra drepturilor de pensie, privite ca „bun”, in sensul de notiune autonoma, astfel cum a fost dezvoltata in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului”. Avocatul Bolcas subliniaza ca, tinand cont de faptul ca prevederile Legii 112 nu sunt supuse interpretarii obligatorii a recursului, ci „tocmai continutul Protocolului aditional nr.1 si deciziile CEDO pronuntate in baza lui”, RIL-ul este inadmisibil.
Av. Lucian Bolcas arata, in cuprinsul punctului de vedere depus la ICCJ, ca in mod evident tratarea acestei probleme ae un caracter simplist. In primul rand,notiunea de “bun” astfel cum este definit de practica CEDO are un continut mai complex decat obiectul material al dreptului subiectiv de proprietate,ingloband drepturile de creanta,orice interese economice,chiar si dreptul la o speranta legitima. In al doilea rand, nu se mentioneaza daca ne aflam in ipoteza unei privari de proprietate in sensul art.1 al.2 sau o limitare a folosintei bunurilor in sensul art.1 al3 din Protocol, institutii juridice diferite prin consecinte si conditionare. De aici problema daca pierderea dreptului la pensie profesionala/ ocupationala - ca bun - reprezinta o adevarata expropriere sau daca se limiteaza folosinta obiectului economic al acestui drept,cu privire la care autorul recursului nu face nici o referire. Aceasta intrucat se incearca a se creea confuzia intre pensia de asigurari sociale si pensia profesionala/ocupationala ce reprezinta categorii distincte si – in acest context – bunuri distincte”. Avocatul Bolcas mentioneaza faptul ca notiunea existenta in dreptul intern, aceea ce “pensii speciale”, nu are corespondent lingvistic in dreptul european, iar Directiva 96/97/CE a Consiliului defineste clar regimul de pensii profesionale. “Este clar ca TOATE pensiile de care face vorbire art.1 din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor constituie pensii profesionale/ocupationale”, se mai arata in punctul de vedere ce a fost transmis judecatorilor supremi.
Sute de pensionati-grefieri din sistemul juridic romanesc asteapta decizia ce va fi data de ICCJ, in conditiile in care alti fosti colegi de breasla au deja decizii favorabile irevocabile. In actualul context, discriminarea exista si ar putea continua, fiind vorba de cei care ar ramane cu pensii foarte mici, fata de altii, cu aceeasi profesie si aproximativ aceiasi ani de vechime in munca, care au castigat si carora trebuie ca Statul roman sa le recalculeze pensia.
