Blocul Național Sindical a lansat un nou studiu al Biroului pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor de muncă. Cercetarea "De ce nu sunt bani pentru pensii - cauzele deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat și soluții alternative" a fost coordonată de conf.univ.dr.Liviu Voinea.
La nivel european, dintre toate statele care garantează o pensie minimă, cel mai ridicat nivel al acesteia se înregistrează în Luxemburg, stat în care depășește 1500 de euro pe lună. Un cuantum ridicat al pensiei se regăsește și în Austria, unde pensia minimă variază între 772 și 1.125 de euro, la care se mai adaugă un supliment de 80 de euro pentru persoanele ai căror copii nu și-au finalizat studiile.
Țările din fostul bloc comunist oferă cele mai mici pensii minime garantate. Acestea nu depășesc 200 de euro. Cel mai mic cuantum din cadrul statelor UE este atins în Bulgaria, țară în care pensionarii au asigurată o pensie minimă de 70 de euro. În cazul României, situația nu este semnificativ mai bună, întrucât pensia minimă garantată este de 81 de euro pe lună.
În ultimii ani, în contextul îmbătrânirii populației, a crescut simțitor și nivelul cheltuielilor cu pensiile în PIB. Media la nivelul Uniunii Europene a fost de 11.73 % în 2008, mai mare cu 4.27 % față de media înregistrată în țara noastră. Cu toate acestea, situația din România nu trebuie neglijată, având în vedere faptul că peste 51% dintre gospodăriile din România înregistrează venituri din pensii. Dintre acestea 33.51% sunt beneficiari ai pensiilor din asigurări sociale pentru vechime în muncă și limită de vârstă.
În ceea ce privește cauzele care stau la baza deficitului actual al bugetului asigurărilor sociale de stat trebuie să avem în vedere evoluția economică din ultimii ani, precum și deciziile politice care au afectat domeniul.
58.07% din deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este rezultatul anumitor decizii politico-economice care s-au luat în perioada 2007-2011 (introducerea pilonului II de pensii, introducerea pensiei minime sociale garantate, intrarea în sistemul public de pensii a beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, reducerea salariilor din sectorul bugetar, precum și introducerea pensiei minime garantate), dar o contribuție semnificativă a avut-o și scăderea dramatică a numărului de locuri de muncă, atât în sectorul de stat, cât și în cel privat. În plus, creșterea pensiilor în anii 2008-2009 a dus la un deficit cronic de 41.93 % din total.
Pentru echilibrarea bugetului, studiul prezintă două ipoteze extreme, care presupun modificarea a două dintre variabile(fie numărul de salariați, fie salariul mediu pe economie):
- Menținerea salariului actual, dar crearea a încă 1.700.000 de locuri de muncă
- Menținerea efectivului de salariați, dar creșterea salariului mediu pe economie cu 750 de lei.
SCPA Costel Gîlcă și Răzvan Vasiliu, 1 septembrie 2011,
