FOSTUL OFITER MApN si MAI TOMA BRUMUSESCU SE AFLA IN PROCESE CU INSTITUTIILE STATULUI DE DOI ANI PENTRU DREPTURILE LUI sau ce inseamna sa nu fii membru de SINDICAT
Sunt crescut de mic in cultul dreptatii, tata mi-a fost invatator, de la 14 ani sunt in armata. Am fost un copil, mai apoi matur disciplinat. Sunt si eu surprins in ce situatie m-a impins viata (dupa ce am depus juramantul catre tara de 2 ori, ca militar si politist, la 40 de ani de la imbracarea hainei militare trebuie sa duc lupta vietii mele, pentru supravietuire, cu propriul stat, care imi confisca pensia pentru o perioada de 4 luni si o saptamana prin legea 14/2008 si care vrea sa ma introduca in insolventa prin legea unitara a pensiilor, eu avand rate la banca pentru inca 11 ani, pana la varsta de 66 ani). Din armata am fost disponibilizat prin desfiintarea functiei (de conducere). Dupa un an de la pensionarea din armata, mi-am gasit o functie civila la o intreprindere. Dupa 4 ani, intreprinderea a fost falimentata, ca si restul economiei nationale. A fost vanduta la fier vechi (echipamentele), pe spatiul respectiv, in Pipera, s-au construit 3-4 cladiri cu destinatia birouri. Am intrat prin concurs, in M.A.I., ca specialist (pe functie de executie). Dupa 1 an, serviciul s-a transformat in directie. Pentru ca eram ultimul venit, desi comisar, nu am avut loc pe nici o functie de comisar sef, desi erau destule. Cand s-a infiintat compartimentul achizitii, avea functii de comisar sef. Eu mai avand putin pana la pensionarea definitiva, la termen, am migrat in noua specialitate, pe care mi-am insusit-o, pana la nivelul de expert, prin studiu individual. Cand s-a transformat compartimentul in birou, am concurat pe functia de sef birou, cu obiectiv precis, pregatirea pentru pensionarea definitiva ce urma sa vina. La acel concurs, am aflat ulterior, persoana ,,aleasa" sa ocupe functia, n-a avut curajul sa participe. Am fost 2 candidati, am castigat eu. S-a crezut, probabil, ca sunt mai docil. Eu eram disciplinat, dar in limitele legii. Am evaluat imediat pericolele ce pot aparea la schimbarea guvernelor si oricum nu-mi puneam pielea in primejdie pentru interesele obscure ale altora. Am fost disponibilizat pentru a III-a oara in decurs de 10 ani (septembrie 1998-iulie 2008). Timp in care mi-am pierdut si familia, casa. A trebuit sa ma remontez psihic, sa-mi refac viata, o alta familie, o alta casa. La pensionarea definitiva am optat pentru pensia militara si din teama ca cineva din M.A.I. sa nu-mi caute ulterior pricina, pt. ca contractele de achizitie s-au atribuit la pretul cel mai mic. Se pare ca din nou am evaluat viitorul corect, ca dovada ca la 1,5 ani de la pensionare a intervenit o curioasa cercetare administrativa a corpului de control al ministrului, inaintata la parchet, in care a trebuit sa fac serioase eforturi intelectuale pentru a-mi dovedi nevinovatia si a nu o lua razna, psihic.
Dupa pensionare, din pacate, am avut 2 surprize neplacute si cu Ministerul Apararii.
1.Nu mi-a inclus in plata pensiei cei 4 ani ani lucrati in viata civila, desi pensionarea anticipata prevedea sa ai 25 ani de vechime in serviciu din care 15 ca militar sau politist (rezulta ca puteam avea 10 ca civil), iar eu am avut din 38 de ani vechime calculata in servicu, doar 4 in viata civila. Legea mai prevede ca intre sistemele de pensii se recunosc reciproc perioadele de cotizare. Cu acest proces sunt in recurs.
2.In februarie 2008 a aparut legea 14 care revoca ,,de la data incadrarii" (pt. mine-2003) pensiile militarilor rechemati in armata sau incadrati ca functionari publici cu satut special. Nu erau inclusi ceilalti functionari publici, cei angajati in armata ca civili, consilierii personali (prezidentiali, la primul ministru, ministri, parlamentari, etc.), parlamentarii (generalii Gabriel Oprea, Anghel Iordanescu), primarii (generalul Neculai Ontanu), consilierii locali, etc. Pentru a fi constitutionala, o lege trebuie sa respecte principiile universalitatii, neretroactivitatii, egalitatii (sa nu instituie privilegii sau discriminari), dreptul la pensie, la munca. Ministerul Apararii a vrut sa-mi retina pensia pt. perioada 23.02-30.06.2008. Mi s-a parut o nedreptate strigatoare la cer. Pt. ca incalca toate principiile enuntate anterior. Un pensionar cu pensia egala cu a mea, care sta acasa, lua cat mine. Daca eu, intr-o societate concurentiala, mi-am gasit, prin concurs, un job, cu salariul egal cu pensia, e normal sa am mai mult, pentru ca muncesc iar celalalt sta si nu mai face nimic. Daca optezi sa muncesti, prin revocare se confisca dreptul la pensie,primesti cat cel care nu munceste. Asa ca renunti sa muncesti. In acest fel legea ingradeste, economic, dreptul la munca. Asa au procedat pensionarii militari discriminati, asa fac acum magistratii, pusi in situatie similara prin legea unitara a pensiilor ce urmeaza sa apara. Dreptul la pensie nu inseamna revocarea pensiei iar dreptul la munca nu poate fi opozabil dreptului la pensie.
In dosarul cauzei, ajuns la Curtea Constitutionala, 5462 D/2009, studiind concluziile Curtii de Apel Bucuresti, am avut neplacuta surpriza sa constat ca a facut o eroare (materiala, dar mai degraba deliberata), schimband sesizarea mea principala de neconstitutionalitate, a neretroactivitatii, cu alta pe care nu am facut-o. Deasemenea a justificat revocarea pensiei printr-un interes legitim, criza economica (?). De parca eu, ca pensionar militar, as fi distrus economia nationala, as fi provocat exodul a milioane de romani dupa un loc de munca, pensionarea anticipata si pe caz de boala a altor sute de mii de romani, schimbarea raportului normal intre activi si pensionari, risipirea bugetului prin achizitii la preturi inexplicabile, promovarea in functii de conducere pe alte criterii de cat competenta, etc.
Prin punctul de vedere, Avocatul Poporului, a avut atitudinea avocatului apararii in procesul lui Nicolae Ceausescu.
Fac in curand 2 ani de cand sant in procese. Dupa publicarea legii unitare a pensiilor, vor urma probabil altii. Dar nu renunt la lupta, dreptatea e de partea mea. Voi ajunge probabil pana la C.E.D.O., in domeniul dreptului la proprietate (a pensiei ca bun), existand deja 3 precedente contra Cehiei, Rusiei si Letoniei.
O lupta-i viata, deci ma lupt, cu dragoste de ea si dor. Si am s-o fac pan`-am sa mor.
