MINISTRUL NOSTRU RĂSPUNDE SI PE FACEBOOK COLEGILOR NOȘTRI! OPREA IL SCOTEA LA "ÎNAINTARE" PE FRĂȚILĂ SAU PE "LANGUROASA DOAMNA DE FIER"!
BINEÎNȚELES ,ESTE VORBA DESPRE PENSIILE MILITARE
ADIO DEFINITIV FOSTELOR PENSII MILITARE IN EXPERIMENTUL ROMANIA
Reducerea pensiilor militarilor nu aduce atingere dreptului de proprietate. Abaluta s.a. vs. Romania, CEDO
20 August 2012 | Juridice.ro 213 citiri
(P) Probleme dificile de procedură civilă - Tribunalul București, 14-15 septembrie 2012
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 586 din data de 16 august 2012 a fost publicata Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului (Sectia a treia) din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusa de Constantin Abaluta si altii impotriva Romaniei.
1. Faptele
Domnul Constantin Abaluta si alti 306 reclamanti, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculata potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din solda, pentru a beneficia de o pensie suplimentara. Pensia lunara de baza reprezenta aproximativ 60% din ultima solda si era achitata in intregime de la bugetul de stat.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil si militarilor. Astfel, pensiile militarilor au fost recalculate pe baza varstei la momentul pensionarii, duratei si cuantumului cotizatiilor la fondul de pensii.
Reclamantii sustin ca introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora, aducandu-se atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilita la data pensionarii, in timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi fostii magistrati, continua sa beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.
2. Aprecierile Curtii
Curtea a declarat cererea inadmisibila, considerand ca masurile criticate de reclamanti nu au fost de natura sa ii faca pe acestia sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul de proprietate, si reclamantii nu au fost in mod nejustificat discriminati in raport cu alti pensionari.
Principalele argumente ale Curtii au fost urmatoarele:
Curtea face trimitere la jurisprudenta sa in care a aratat ca, desi art. 1 din Protocolul nr. 1 garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii unei case de asigurari, acest lucru nu poate fi interpretat ca dand dreptul la acordarea unei pensii intr-un cuantum determinat.
Curtea mai reamintește ca statele parti la Conventie dispun de o marja de apreciere destul de larga atunci când reglementeaza politicile sociale, acestea putand alege mijloacele cele mai potrivite pentru a stabili un echilibru intre cheltuielile si veniturile statului, iar Curtea respecta alegerea lor, cu exceptia cazului in care acestea se dovedesc, in mod evident, lipsite de un temei rezonabil.
In speta, Curtea subliniaza ca reforma sistemelor de pensii a fost fundamentata pe ratiuni obiective, si anume contextul economic si corectarea inegalitatilor existente intre diferitele sisteme de pensii.
In ceea ce priveste diferență de tratament in raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reaminteste ca o distinctie este discriminatorie in sensul art. 14 din Conventie daca ii lipseste o justificare obiectiva si rezonabila. In acest sens, Curtea sustine ca faptul ca alte categorii sociale se bucura in continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor tine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
DECIZIE din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită la 15 mai 2012 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Jan Sikuta, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Kristina Pardalos, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie,
privind cererea menţionată anterior, introdusă la 20 iunie 2011,
după deliberare, pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. Reclamanţii, domnul Constantin Abăluţă şi alţi 306 reclamanţi ale căror nume sunt disponibile la grefa Curţii, sunt resortisanţi români, toţi militari pensionaţi. Sunt reprezentaţi în faţa curţii de domnul I. Olteanu, avocat în Bucureşti.
Circumstanţele cauzei
2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanţi, pot fi rezumate după cum urmează,
3. Reclamanţii, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculată potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din soldă, pentru a beneficia de o pensie suplimentară. Pensia lunară de bază reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă şi era achitată în întregime de la bugetul de stat.
4. Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a abrogat mai multe sisteme speciale de pensii, inclusiv pe cel al pensiilor militare, pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensiile militare trebuie să fie recalculate şi incluse în sistemul public de pensii în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
5. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil şi militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate pe baza vârstei la momentul pensionării, duratei şi cuantumului cotizaţiilor la fondul de pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu perioadele de contribuţie în sensul legii.
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, a modificat anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general de pensii.
7. Reclamanţii susţin că introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora.
8. Între timp, multe foste cadre militare, inclusiv o parte dintre reclamanţi, au solicitat instanţelor interne de contencios administrativ anularea Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 şi menţinerea vechii metode de calcul al pensiilor.
9. După abrogarea hotărârii sus-menţionate, instanţele naţionale, inclusiv curţile de apel din Cluj şi Bucureşti, au respins sau au declarat inadmisibile aceste acţiuni.
CAPĂT DE CERERE
10. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 14 din Convenţie, reclamanţii au susţinut că reforma sistemului de pensii a adus atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilită la data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi foştii magistraţi, continuă să beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.
ÎN DREPT
11. Reclamanţii invocă încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 şi a art. 14 din Convenţie, pe motivul diminuării cuantumului pensiilor lor. Reclamanţii susţin, de asemenea, că, din cauza modificărilor legislative operate, nu au beneficiat de un recurs efectiv, care să le fi permis să se plângă de situaţia în cauză şi să pretindă redresarea acesteia.
12. Curtea nu consideră necesar să se pronunţe cu privire la existenţa în dreptul intern a unui recurs efectiv şi asupra obligaţiei reclamanţilor de a-l exercita, atât timp cât plângerea este inadmisibilă, pentru motivele prezentate în continuare.
13. Curtea reaminteşte că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii unei case de asigurări, acest lucru nu poate fi interpretat ca dând dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat [a se vedea, în special, Skorkiewicz împotriva Poloniei (dec.), nr. 39.860/98, 1 iunie 1999, Jankovic împotriva Croaţiei (dec), nr. 43.440/98, CEDO 2000-X, Kuna împotriva Germaniei, (dec), nr. 52.449/99, CEDO-2001, Blanco Callejas împotriva Spaniei (dec.), nr. 64.100/00, 18 iunie 2002, şi Maggio şi alţii împotriva Italiei, nr. 46.286/09, 52.851/08, 53.727/08, 54.486/08 şi 56.001/08, pct. 55, 31 mai 2011].
14. Curtea reaminteşte, de asemenea, că statele părţi la Convenţie dispun de o marjă de apreciere destul de largă atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât adoptarea legilor în vederea stabilirii echilibrului între cheltuielile şi veniturile statului implică, de regulă, o examinare a aspectelor politice, economice şi sociale, Curtea consideră că autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care acestea se dovedesc, în mod evident, lipsite de un temei rezonabil [Mihăieş şi Senteş împotriva României, (dec.), nr. 44.232/11 şi 44.605/11, 6 decembrie 2011].
15. În speţă, Curtea subliniază că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (supra, pct. 4).
16. În această privinţă, Curtea constată că pretinsa diminuare a pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi consideră că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.
17. Curtea reţine, de asemenea, şi faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv, precum şi că perioada serviciului militar a fost asimilată perioadelor de contribuţie în sensul legii. În consecinţă, reclamanţii nu au pierdut pensia care le era datorată în temeiul contribuţiilor la buget vărsate în timpul serviciului militar, ci doar o parte din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră anterior datorită naturii profesiei lor [a se vedea, mutatis mutandis, Frimu şi alţii împotriva României, (dec.), nr. 45.312/11, 7 februarie 2012)].
18. În ceea ce priveşte diferenţa de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reaminteşte că o distincţie este discriminatorie în sensul art. 14 din Convenţie dacă îi lipseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă.
19. În speţă, Curtea susţine că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor ţine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
20. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de reclamanţi nu au fost de natură să îi facă pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi reclamanţii nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.
21. Reiese că cererea trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi 4 din Convenţie.
-****-
Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă.
Josep Casadevall,
preşedinte
Marialena Tsirli,
grefier adjunct
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 586 din data de 16 august 2012
Reducerea pensiilor militarilor nu aduce atingere dreptului de proprietate. Abaluta s.a. vs. Romania, CEDO
20 August 2012 | Juridice.ro 213 citiri
(P) Probleme dificile de procedură civilă - Tribunalul București, 14-15 septembrie 2012
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 586 din data de 16 august 2012 a fost publicata Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului (Sectia a treia) din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusa de Constantin Abaluta si altii impotriva Romaniei.
1. Faptele
Domnul Constantin Abaluta si alti 306 reclamanti, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculata potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din solda, pentru a beneficia de o pensie suplimentara. Pensia lunara de baza reprezenta aproximativ 60% din ultima solda si era achitata in intregime de la bugetul de stat.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil si militarilor. Astfel, pensiile militarilor au fost recalculate pe baza varstei la momentul pensionarii, duratei si cuantumului cotizatiilor la fondul de pensii.
Reclamantii sustin ca introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora, aducandu-se atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilita la data pensionarii, in timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi fostii magistrati, continua sa beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.
2. Aprecierile Curtii
Curtea a declarat cererea inadmisibila, considerand ca masurile criticate de reclamanti nu au fost de natura sa ii faca pe acestia sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul de proprietate, si reclamantii nu au fost in mod nejustificat discriminati in raport cu alti pensionari.
Principalele argumente ale Curtii au fost urmatoarele:
Curtea face trimitere la jurisprudenta sa in care a aratat ca, desi art. 1 din Protocolul nr. 1 garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii unei case de asigurari, acest lucru nu poate fi interpretat ca dand dreptul la acordarea unei pensii intr-un cuantum determinat.
Curtea mai reamintește ca statele parti la Conventie dispun de o marja de apreciere destul de larga atunci când reglementeaza politicile sociale, acestea putand alege mijloacele cele mai potrivite pentru a stabili un echilibru intre cheltuielile si veniturile statului, iar Curtea respecta alegerea lor, cu exceptia cazului in care acestea se dovedesc, in mod evident, lipsite de un temei rezonabil.
In speta, Curtea subliniaza ca reforma sistemelor de pensii a fost fundamentata pe ratiuni obiective, si anume contextul economic si corectarea inegalitatilor existente intre diferitele sisteme de pensii.
In ceea ce priveste diferență de tratament in raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reaminteste ca o distinctie este discriminatorie in sensul art. 14 din Conventie daca ii lipseste o justificare obiectiva si rezonabila. In acest sens, Curtea sustine ca faptul ca alte categorii sociale se bucura in continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor tine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
DECIZIE din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită la 15 mai 2012 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Jan Sikuta, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Kristina Pardalos, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie,
privind cererea menţionată anterior, introdusă la 20 iunie 2011,
după deliberare, pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. Reclamanţii, domnul Constantin Abăluţă şi alţi 306 reclamanţi ale căror nume sunt disponibile la grefa Curţii, sunt resortisanţi români, toţi militari pensionaţi. Sunt reprezentaţi în faţa curţii de domnul I. Olteanu, avocat în Bucureşti.
Circumstanţele cauzei
2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanţi, pot fi rezumate după cum urmează,
3. Reclamanţii, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculată potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din soldă, pentru a beneficia de o pensie suplimentară. Pensia lunară de bază reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă şi era achitată în întregime de la bugetul de stat.
4. Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a abrogat mai multe sisteme speciale de pensii, inclusiv pe cel al pensiilor militare, pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensiile militare trebuie să fie recalculate şi incluse în sistemul public de pensii în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
5. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil şi militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate pe baza vârstei la momentul pensionării, duratei şi cuantumului cotizaţiilor la fondul de pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu perioadele de contribuţie în sensul legii.
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, a modificat anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general de pensii.
7. Reclamanţii susţin că introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora.
8. Între timp, multe foste cadre militare, inclusiv o parte dintre reclamanţi, au solicitat instanţelor interne de contencios administrativ anularea Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 şi menţinerea vechii metode de calcul al pensiilor.
9. După abrogarea hotărârii sus-menţionate, instanţele naţionale, inclusiv curţile de apel din Cluj şi Bucureşti, au respins sau au declarat inadmisibile aceste acţiuni.
CAPĂT DE CERERE
10. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 14 din Convenţie, reclamanţii au susţinut că reforma sistemului de pensii a adus atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilită la data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi foştii magistraţi, continuă să beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.
ÎN DREPT
11. Reclamanţii invocă încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 şi a art. 14 din Convenţie, pe motivul diminuării cuantumului pensiilor lor. Reclamanţii susţin, de asemenea, că, din cauza modificărilor legislative operate, nu au beneficiat de un recurs efectiv, care să le fi permis să se plângă de situaţia în cauză şi să pretindă redresarea acesteia.
12. Curtea nu consideră necesar să se pronunţe cu privire la existenţa în dreptul intern a unui recurs efectiv şi asupra obligaţiei reclamanţilor de a-l exercita, atât timp cât plângerea este inadmisibilă, pentru motivele prezentate în continuare.
13. Curtea reaminteşte că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii unei case de asigurări, acest lucru nu poate fi interpretat ca dând dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat [a se vedea, în special, Skorkiewicz împotriva Poloniei (dec.), nr. 39.860/98, 1 iunie 1999, Jankovic împotriva Croaţiei (dec), nr. 43.440/98, CEDO 2000-X, Kuna împotriva Germaniei, (dec), nr. 52.449/99, CEDO-2001, Blanco Callejas împotriva Spaniei (dec.), nr. 64.100/00, 18 iunie 2002, şi Maggio şi alţii împotriva Italiei, nr. 46.286/09, 52.851/08, 53.727/08, 54.486/08 şi 56.001/08, pct. 55, 31 mai 2011].
14. Curtea reaminteşte, de asemenea, că statele părţi la Convenţie dispun de o marjă de apreciere destul de largă atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât adoptarea legilor în vederea stabilirii echilibrului între cheltuielile şi veniturile statului implică, de regulă, o examinare a aspectelor politice, economice şi sociale, Curtea consideră că autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care acestea se dovedesc, în mod evident, lipsite de un temei rezonabil [Mihăieş şi Senteş împotriva României, (dec.), nr. 44.232/11 şi 44.605/11, 6 decembrie 2011].
15. În speţă, Curtea subliniază că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (supra, pct. 4).
16. În această privinţă, Curtea constată că pretinsa diminuare a pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi consideră că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.
17. Curtea reţine, de asemenea, şi faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv, precum şi că perioada serviciului militar a fost asimilată perioadelor de contribuţie în sensul legii. În consecinţă, reclamanţii nu au pierdut pensia care le era datorată în temeiul contribuţiilor la buget vărsate în timpul serviciului militar, ci doar o parte din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră anterior datorită naturii profesiei lor [a se vedea, mutatis mutandis, Frimu şi alţii împotriva României, (dec.), nr. 45.312/11, 7 februarie 2012)].
18. În ceea ce priveşte diferenţa de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reaminteşte că o distincţie este discriminatorie în sensul art. 14 din Convenţie dacă îi lipseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă.
19. În speţă, Curtea susţine că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor ţine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
20. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de reclamanţi nu au fost de natură să îi facă pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi reclamanţii nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.
21. Reiese că cererea trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi 4 din Convenţie.
-****-
Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă.
Josep Casadevall,
preşedinte
Marialena Tsirli,
grefier adjunct
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 586 din data de 16 august 2012
- la noi este o obisnuinta incalcarea constitutiei, asa ca de ce sa ne mire incalcarea dreptului la proprietate si a unui bun dinainte dobandit! traim in Romania unde totul este posibil!
- Este foarte nedreapta afirmatia dvs si sper ca atitudinea dvs nu se fundamenteaza pe tacerea mea fata de propunerile avansate de dvs anterior. Oricum, este bine sa stiti ca retinerile mele s-au bazat pe faptul ca in eventualitatea incadrarii dvs in structurile MApN ati fi pierdut pensia (conf legislatiei nefericite actuale) pt salarizarea inferioara in calitate de consilier al ministrului (sub 3000 lei) m-ar fi pus in postura ne eleganta de a va solicita sa optati sa renuntati la pensie. Oricum, este optiunea dvs de a avansa orice opinie pe net, noi ne vom indeplini obiectivele. Vom schimba legislatia absurda si efectele ei perverse care au diminuat pensiile colegilor nostri, inclusiv mie. Este, de asemenea, optiunea dvs sa credeti ca as fi renuntat la drepturile mele ca pensionar militar pentru o sinecura temporara ca ministru (cu ff putin peste 5000 lei, odata cu sistarea pensiei) pentru a pierde peste 25% din pensie pe o perioada nedeterminata. Nu
dle Surdu, ar fi absurd si voi continua sa ma bat pt drepturile noastre. Va rog nu uitati ca actualmente noi avem finantarea desenata de BOC (!!!), iar daca rabdarea, sau asteptarile dvs au ajuns la limita, va rog sa nu uitati ca am devenit prizonierii unor datorii externe enorme care trebuie achitate, iar daca cineva crede ca ar trebui sa nu onoram obligatiile fiscale internationale asumate de regimul Basescu ar CONDAMNA Romania cu efecte dramatice asupra viitorului copiilor nostri. Romanii l-au votat pe Basescu si trebuie sa-si asume consecinta votului lor, din nefericire.
Va salut,
Cornel Dobritoiu
http://www.facebook.com/messages/?action=read&tid=id.177370505732491
