Preşedintele Federaţiei Militarilor din România, general de brigadă în retragere Nicolae GROPAN, a transmis duminică 07 martie, în casetele electronice ale tuturor parlamentarilor români o scrisoare deschisă în care-şi exprimă punctul de vedere faţă de proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Prezentăm integral conţinutul acesteia.
“Stimata doamnă/Simate domnule deputat,
“Stimata doamnă/Simate domnule deputat,
Federaţia Militarilor din România – amendează proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice datorită încălcării prevederilor Constituţiei României, a nerespectării normelor comunitare, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii Constituţionale, a nerecunoaşterii riscurilor profesionale, a ignorării incompatibilităţilor şi interdicţiilor pe care le presupun activităţile desfăşurate în cadrul sistemului militar, a încălcării principiului neretroactivităţii legii, precum şi al nediscriminării.
1. Avem onoarea să vă comunicăm următoarele observaţii şi propuneri referitoare la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice:
a) actul normativ încalcă următoarele prevederi constituţionale: art.1 alin.(5) care consacră supremaţiei Constituţiei şi instituie obligaţia respectării sale, art.41 alin.(1) referitor la dreptul la muncă, art.44 privind dreptul de proprietate privată, art.47 alin.(2) teza întâi referitor la dreptul la pensie şi art.135 alin.(2) lit.f) care instituie obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, consideram că este încălcat şi art.20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care se referă la dreptul de proprietate, şi în raport cu prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă.
b) in proiectul legii se enumeră categoriile de pensii ce se acordă în sistemul public, fără să se prevadă şi pensia ocupationala (de serviciu).
c) Sistemul pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr. 164/2001 face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de directivele Comunităţii Europene. Potrivit concluziilor rezultate în cadrul reuniunii bilaterale desfăşurate la Bruxelles în Ianuarie 2007 între experţii
comunitari şi reprezentanţii instituţiilor naţionale din România, care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, actualul sistem al pensiilor militare de stat face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie.
comunitari şi reprezentanţii instituţiilor naţionale din România, care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, actualul sistem al pensiilor militare de stat face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie.
Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt îndeplinite în totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, respectiv: – această lege se referă la o categorie particulară de lucrători – cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
Având în vedere că dispoziţiile constituţionale şi ale legilor speciale impun militarilor obligaţii şi interdicţii severe, iar exercitarea profesiei atrage riscuri sporite, se justifică în mod obiectiv o diferenţiere a regimului juridic de pensionare faţă de alte categorii care nu sunt supuse aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri, chiar în cadrul unei legi unice a pensiilor. De asemenea, este de menţionat că principalul argument al menţinerii sistemelor de pensii ocupationle se referă la legalitatea existenţei diferenţelor dintre anumite categorii de asiguraţi sub aspectul regimului juridic de
pensionare.
pensionare.
Aşadar, actuala lege a pensiilor militare de stat din România îndeplineşte ad-literam criteriile sistemelor ocupaţionale de pensii, intenţia actualului Guvern de a desfiinţa sistemul pensiilor militare de stat şi afilierea cadrelor militare la sistemul public de pensii contravine legislaţiei europene privind sistemele de securitate socială. În toate statele membre NATO şi UE sistemele de pensii militare sunt reglementate fie prin legi speciale, diferite de cele civile fie prin capitole distincte cu principii si reguli diferite generate de incompatibilităţile şi interdicţiile pe care le presupun activităţile desfăşurate în cadrul sistemului militar Legea 80/1995-Statutul cadrelor militare -Secţiunea a 3-a- Intrezicerea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi- în care cel putin şapte drepturi fundamentale a căror exercitare de către membrii forţelor armate poate ridica probleme speciale, şi anume: dreptul de vot ; dreptul la libertatea de gândire, constiinţăşi religie; libertatea de expresie; libertatea de asociere; dreptul la libertate; dreptul la un proces echitabil; dreptul la respectarea vieţii private şi familiale şi pentru care săse creeze elemente compensatorii.
În toate statele membre NATO şi UE, sistemele de pensii militare sunt reglementate prin legi speciale, diferite de cele civile, sau de capitole speciale cu principii si reguli distincte in cadrul legilor unice. Nicaieri nu se pune insa problema contributivitatii intrucat militarii, atat cei activi cat si cei pensionati sunt retribuiti de la bugetul de stat nu de la cel de protectie sociala. Aspectul “echitabil” al contributivitatii reprezinta un nou mod de dezinformare a opiniei publice, de creare de confuzie si contrapuneri intre diferite categorii sociale.
Potrivit Tratatului de aderare la UE, în cadrul unei situaţii în care există neconcordanţă între prevederile legale naţionale şi cele europene, prevederile legislaţiei europene primează în raport cu legislaţia naţională.
Statutul diferit al militarilor este determinat de importanţa socială a acestei categorii profesionale, de specificul activităţii – militarii având un rol esenţial în apărarea ordinii publice şi a valorilor statului de drept, riscul pe care îl implică exercitarea profesiei asupra sănătăţii şi nu în ultimul rând, de incompatibilităţile şi interdicţiile pe care le presupune această profesie, legiuitorul interzicând exercitarea unor activităţi producătoare de venituri, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
În acest sens se au în vedere următoarele dispoziţii :
* Directiva nr. 86/378/CCE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în schemele ocupaţionale de securitate socială, modificate de Directiva nr. 96/97/CE, care stabileşte pilonul al II-lea şi priveşte schemele ocupaţionale (profesionale), reglementate prin legi speciale aplicabile militarilor, poliţiştilor, magistraţilor, etc.
* Directiva nr. 86/378/CCE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în schemele ocupaţionale de securitate socială, modificate de Directiva nr. 96/97/CE, care stabileşte pilonul al II-lea şi priveşte schemele ocupaţionale (profesionale), reglementate prin legi speciale aplicabile militarilor, poliţiştilor, magistraţilor, etc.
* Dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora „ca urmare a aderării, prevederile tratatelor Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare” ce se coroborează cu cele ale articolului 249 din Tratatul de constituire a Comunităţilor europene conform cărora statele sunt obligate să aducă la îndeplinire prevederile tuturor directivelor europene.
* Decizia nr. 20/2000 a Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 198 din Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, articol care abroga dispoziţiile referitoare la pensia de serviciu a magistraţilor din Legea nr. 92/1992, republicată, în
care Curtea reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună judecătorii şi procurorii.
care Curtea reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună judecătorii şi procurorii.
* Decizia nr.46/ 2002Curtea reţine că prin adoptarea Legii nr.164/2001 s-a reglementat o nouă modalitate de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat. Evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii.
* Decizia nr.375/2005 a Curţii Constituţionale referitoare la sesizările de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente: “După cum Curtea Constituţională a statuat în mod repetat în jurisprudenţa sa, în temeiul prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. […] Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare.
* Decizia nr.57/2006 Curtea reţine că, potrivit prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se stabilesc prin legeşi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materie şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul
neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constituţie.
neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constituţie.
* Decizia nr.82/2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu Curtea constata Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art.41 din Legea fundamentală.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, limitarea nejustificată a unui drept recunoscut militarului, cum ar fi o pensie ocupationala stabilita prin acte normative speciale, drept nesocotit ulterior fără a exista o justificare rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul art. l Protocol 1 al Convenţiei cât şi
o discriminare în sensul art.14 şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 .
o discriminare în sensul art.14 şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 .
2. Ca urmare, existenţa unor sisteme de pensii ocupationale, reglementate prin legi speciale, aplicabile unor categorii sociale diferite, este nu numai legală, dar şi în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene din această materie. Motivul pentru care aceste sisteme diferite sunt acceptate la nivelul Uniunii Europene este determinat
de faptul că anumite categorii, printre care cele mai reprezentative sunt magistraţii, militarii şi poliţiştii, au restrânsă exercitarea anumitor drepturi fundamentale. Astfel, reglementarea specială nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 din Constituţie şi art. 2 lit. d din proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, în acest sens fiind, aşa cum am arătat anterior, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicabilitatea acestui principiu.
de faptul că anumite categorii, printre care cele mai reprezentative sunt magistraţii, militarii şi poliţiştii, au restrânsă exercitarea anumitor drepturi fundamentale. Astfel, reglementarea specială nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 din Constituţie şi art. 2 lit. d din proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, în acest sens fiind, aşa cum am arătat anterior, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicabilitatea acestui principiu.
3. De asemenea, regimul juridic diferenţiat al pensiilor nu contravine nici principiului unicităţii reglementat de acelaşi proiect de act normativ, întrucât unicitatea, în opinia noastră, nu presupune o reglementare unitară care să-i includă pe toţi asiguraţii, fără deosebire de importanţa socială a activităţii desfăşurată de aceştia, de incompatibilităţile şi interdicţiile la care sunt supuşi, de riscurile şi solicitarea neuropsihică, de cuantumul contribuţiei de asigurări sociale pe care o plătesc lunar sau de privaţiunile la care sunt supuşi în timpul sau pe durata exercitării funcţiei. Apreciem că
principiul unicităţii trebuie interpretat în sensul aplicării sistemului public de pensii pe întreg teritoriul ţării, a unităţii administrării fondurilor obţinute de către o singură instituţie şi nu în ultimul rând a dreptului de a avea o singură
pensie.
principiul unicităţii trebuie interpretat în sensul aplicării sistemului public de pensii pe întreg teritoriul ţării, a unităţii administrării fondurilor obţinute de către o singură instituţie şi nu în ultimul rând a dreptului de a avea o singură
pensie.
4. În ceea ce priveşte principiul solidarităţii sociale, consacrat in proiectul de Lege şi care presupune ca anumite persoane fizice (asiguraţi) ce sunt ameninţate de aceleaşi riscuri, să plătească sume de bani în scopul constituirii unui fond comun – fondul de risc, este de menţionat că nu toate persoanele încadrate în muncă sunt ameninţate de aceleaşi riscuri, atât din
punct de vedere al cantităţii lor, dar mai ales al efectelor pe care le au asupra celor asiguraţi. Astfel spus, nu toate categoriile de asiguraţi sunt solicitate de profesia pe care o desfăşoară în aceeaşi măsură şi nu au aceleaşi riscuri ca un
militar. Prin urmare, argumentele anterior dezvoltare conduc la necesitatea menţinerii pensiei ocupationale (de serviciu), motiv pentru care considerăm că trebuie avute în vedere atunci când se elaborează legea pensiilor.
punct de vedere al cantităţii lor, dar mai ales al efectelor pe care le au asupra celor asiguraţi. Astfel spus, nu toate categoriile de asiguraţi sunt solicitate de profesia pe care o desfăşoară în aceeaşi măsură şi nu au aceleaşi riscuri ca un
militar. Prin urmare, argumentele anterior dezvoltare conduc la necesitatea menţinerii pensiei ocupationale (de serviciu), motiv pentru care considerăm că trebuie avute în vedere atunci când se elaborează legea pensiilor.
5. Dispoziţiile tranzitorii din proiect- instituţia recalculării pensiilor prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Considerăm că aceste dispoziţii contravin jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, întrucât legea ulterioară nu poate aduce atingere dreptului născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale
sau contravenţionale mai favorabile, precum şi cerinţelor legale de asigurare a stabilităţii raporturilor juridice (principiul securităţii raporturilor civile). Altfel spus, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată,
chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare.În acest sens, s-a pronunţat în mod constant Curtea Constituţională.Astfel, prin Decizia nr. 46/2002,Curtea a reţinut, analizând constituţionalitatea ordonanţei ce prevedea suspendarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, că: „deşi prin noua lege se reglementează un
nou mod de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii.”
sau contravenţionale mai favorabile, precum şi cerinţelor legale de asigurare a stabilităţii raporturilor juridice (principiul securităţii raporturilor civile). Altfel spus, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată,
chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare.În acest sens, s-a pronunţat în mod constant Curtea Constituţională.Astfel, prin Decizia nr. 46/2002,Curtea a reţinut, analizând constituţionalitatea ordonanţei ce prevedea suspendarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, că: „deşi prin noua lege se reglementează un
nou mod de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii.”
În aceeaşi ordine de idei, prin Decizia nr. 375/2005Curtea a statuat că: „Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare.”
De asemenea, în Decizia nr. 120/2007a Curţii se menţionează: „Operaţiunea de recalculare priveşte în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanţei şi are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care
din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti aceasta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior.”În acelaşi sens sunt şi Deciziile nr. 57/2006 şi 82/2009 ale Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, jurispredenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reţine că noţiunea de bun (garantat de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie) înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate.
din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti aceasta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior.”În acelaşi sens sunt şi Deciziile nr. 57/2006 şi 82/2009 ale Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, jurispredenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reţine că noţiunea de bun (garantat de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie) înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate.
În consecinţă, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept câştigat, atâta vreme cât dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.
Astfel, dreptul la pensie al fiecărui cetăţean presupune ca toate categoriile sociale să beneficieze de acest drept fundamental în funcţie de sistemul în care a activat, iar după dobândirea lui, nimeni să nu mai poată fi deposedat de exerciţiul acestuia.
6. Proiectul actului normativ în discuţie nu corespunde în mare parte nici normelor de tehnică legislativă, atât ca identificare, fundamentare şi motivare, cât şi ca impact socio-economic şi financiar.Au fost încălcate numeroase norme obligatorii de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 (art. 6, art. 61, art. 20, art. 21 şi art. 30). Astfel, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilite şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care
România este parte (art. 6 alin. (1)). Pentru fundamentarea noii reglementări trebuie să se va pornească de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare (art. 6 alin. (2)).
România este parte (art. 6 alin. (1)). Pentru fundamentarea noii reglementări trebuie să se va pornească de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare (art. 6 alin. (2)).
Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative şi a celorlalte proiecte de acte normative reprezintă un set de activităţi şi proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a iniţiativelor legislative. Evaluarea preliminară a impactului presupune identificarea şi analizarea efectelor economice, sociale, de mediu,
legislative şi bugetare pe care le conduc reglementările propuse (art. 61 alin.(1)). Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de acte normative este considerată a fi modalitatea de fundamentare pentru soluţiile legislative propuse şi trebuie realizată înainte de adoptarea actelor normative (art. 61 alin.(2)). Fundamentarea noii reglementări trebuie să aibă în vedere atât evaluarea impactului legislaţiei specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât şi la evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează (art. 61 alin. (3)).
legislative şi bugetare pe care le conduc reglementările propuse (art. 61 alin.(1)). Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de acte normative este considerată a fi modalitatea de fundamentare pentru soluţiile legislative propuse şi trebuie realizată înainte de adoptarea actelor normative (art. 61 alin.(2)). Fundamentarea noii reglementări trebuie să aibă în vedere atât evaluarea impactului legislaţiei specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât şi la evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează (art. 61 alin. (3)).
Evaluarea preliminară a impactului este realizată de iniţiatorul proiectului de act norm-ativ. În cazul unor proiecte de acte normative complexe, evaluarea impactului poate fi realizată, pe baza unui contract de prestări de servicii, de către institute de cercetare ştiinţifică, universităţi, societăţi comerciale sau organizaţii neguvernamentale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achiziţiile publice (art. 61 alin. (4)). În activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curţii Constituţionale în acel domeniu, practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie. Au fost încălcate şi dispoziţiile art. 21 privind raportul cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale, care arată că soluţiile
legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie al Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea
cu acestea. Un aspect poate şi mai negativ privind proiectul este lipsa oricărei evaluări preliminare a impactului legii, în special social şi economic, în condiţiile în care însuşi obiectul de reglementare, implicaţiile sociale şi economice sunt majore. Din acest punct de vedere soluţiile legislative sunt complet nefundamentate şi aleatorii, bazate în mod evident pe alte criterii decât cele de tehnică legislativă.
legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie al Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea
cu acestea. Un aspect poate şi mai negativ privind proiectul este lipsa oricărei evaluări preliminare a impactului legii, în special social şi economic, în condiţiile în care însuşi obiectul de reglementare, implicaţiile sociale şi economice sunt majore. Din acest punct de vedere soluţiile legislative sunt complet nefundamentate şi aleatorii, bazate în mod evident pe alte criterii decât cele de tehnică legislativă.
Ne exprimăm consternarea şi indignarea fată de atitudinea agresivă şi defăimătoare a prim– ministrului, vice-preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Tării. Nu am fost, nu suntem şi nu vom fi niciodată beneficiarii unor beneficii “de lux” a unor pensii “ nesimţite”. Ar trebui ca atât prim-ministrul cât şi minstrul muncii să cunoască perevedrile Legii nr.164 –
legea pensiilor militare de stat şi să nu mai dezinformeze că se adaugă sporuri inaintea ieşirii la pensie pentru a obţine venituri “nemeritate”, întrucât baza de calcul este strict reglementată şi nu poate fi eludată.
legea pensiilor militare de stat şi să nu mai dezinformeze că se adaugă sporuri inaintea ieşirii la pensie pentru a obţine venituri “nemeritate”, întrucât baza de calcul este strict reglementată şi nu poate fi eludată.
Având în vedere cele arătate anterior vă rugăm, ca în virtutea prerogativelor ce vă sunt oferite de lege să respingeţi acest act normativ anacronic, anticonstituţional , antieuropean şi antieuroatlantic şi să cereţi prim-ministrului (şi vicepreşedinte al CSAT) să-şi ceară public scuze pentru jignirile aduse Armatei României şi slujitorilor ei în haină militară
de ieri,azi şi mâine.
de ieri,azi şi mâine.
Cu stimă,
General de brigadă în retragere Nicolae GROPAN
PREŞEDINTELE FEDERAŢIEI MILITARILOR DIN ROMÂNIA
PREŞEDINTELE FEDERAŢIEI MILITARILOR DIN ROMÂNIA
