Drept variantă de ieşire din această situaţie se propune revizuirea sistemului de pensii pe seama creşterii vârstei de pensionare şi vechimii. În calitate de măsuri suplimentare, FMI propune fondurilor de pensii să formeze rezerve sau să înceapă să emită obligaţiuni, care să depindă de durata vieţii din ţara respectivă. Viitorilor pensionari li se recomandă să se gândească la bătrâneţe cu ajutorul unei măsuri destul de exotice: să se asigure în cazul în care trăiesc mai mult. Economiştii consideră că este foarte greu de prognozat succesul unor astfel de reţete. Însă deocamdată nu există altele. Toate acestea duc la intensificarea crizei în sistemul de pensii. Într-un anumit moment, autorităţile europene se vor lovi de alegerea socio-morală, menţionează economistul Vladimir Volkov.
„Acum iese la pensie generaţia autoare a minunii economice europene din ultimii 30 de ani. Este vorba de un număr mare de oameni care au lucrat bine şi mult. Ei merită din plin odihna şi ar fi inechitabil să fie privaţi de bani şi bunuri. Cum se poate rezolva această problemă? Mă tem că în prezent nu există un răspuns exact la această întrebare”.
FMI are şi alte pretenţii faţă de pensionarii longevivi. În raport se vorbeşte că ei consumă mai puţine mărfuri şi acest lucru frânează creşterea economică, ei economisesc mai mult, ceea ce duce la reducerea investiţiilor, în ansamblu, şi se folosesc mai puţin de noutăţile tehnologice, ceea ce frânează progresul. Totodată, în raport se cere să nu se speculeze pe această temă. Însă experţii deja consideră că aceste concluzii reprezintă un fel de avertisment. În esenţă, se nivelează una dintre principalele performanţe ale Europei de după război: creşterea duratei de viaţă.
