În sfânta zi de duminică, în vreme ce o mare parte a supuşilor săi îşi alinau suferinţele închinându-se Celui de Sus în bisericile patriei, preşedintele Traian Băsescu a lansat propunerea genială ca să fie scoşi din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) poliţiştii şi jandarmii „luaţi de pe stradă”, fără să aibă o şcoală în care să se specializeze. Confirmând încă o dată vigilenţa sa dedublată, şeful statului a dat vina pentru starea catastrofală din MAI pe „angajarea fără selecţie în 2006 – 2007 a mii de poliţişti”, propunând ca în următoarea şedinţă a CSAT să se discute îndepărtarea din structurile MAI a „neaveniţilor”.
Adevăr grăit-a Traian Băsescu când a spus că în perioada 2006 – 2007 s-au făcut mii de angajări neavenite în MAI, inclusiv în DGIPI (serviciul secret al MAI, care a depăşit numeric MI5 din Marea Britanie). Dar a uitat că în perioada respectivă era „preşedintele jucător” al României şi şeful CSAT. Şi mai uită că, în cursul anului 2006 şi în primele trei luni ale anului 2007, ministrul Administraţiei şi Internelor era un apropiat de-al său, Vasile Blaga (secretarul general al PDL şi şeful campaniilor sale electorale).
Adevăr grăit-a Traian Băsescu şi când a spus că în MAI au fost angajaţi poliţişti şi jandarmi „luaţi de pe stradă”. Dar a uitat că, în septembrie 2010, după ce a fost colindat de mii de poliţişti pe stradă, până la Palatul Cotroceni (unde i-au aruncat caschetele în curte, scandând „Ieşi afară, javră ordinară!”), a impus laudativ la cel mai înalt nivel al MAI, respectiv în funcţia de ministru, pe un „un tânăr jurist ce ştie legea”, despre care s-a aflat în scurt timp că şi-a luat bacalaureatul cu dificultate, la vârsta de 24 de ani (după multă corigenţie şi o repetenţie), şi a absolvit o facultate contestată de drept la vârsta de 35 de ani, la fără frecvenţă şi cu o medie submediocră (6,25). Şi care avea expertiza cea mai aprofundată în bişniţa cu valută şi cu ţigări pe stradă (în piaţa din Pecica, în vama Nădlac şi în faţa hotelului Astoria din Arad). Este vorba de (până recent) ministrul Traian Igaş, care a avut un singur atu: susţinerea sponsorilor de la Arad ai preşedintelui Băsescu (finul primar Gheorghe Falcă, socrul ex-vicepremier şi ex-ministru Gheorghe Seculici şi patronul fiscal al României, Sorin Blejnar). Un ministru căruia nu i-a trebuit decât un an şi un trimestru ca să „branconeze” MAI mai „impetuos” ca nicicând în istoria acestui minister.
Adevăr grăit-a Traian Băsescu şi când a spus că mii de poliţişti au fost angajaţi „fără selecţie”. Numai că acest lucru s-a realizat în mandatele sale prezidenţiale începând cu actualul şef al Poliţiei Române, chestorul şef Liviu Popa, care s-a remarcat îndeosebi prin limbajul său de stradă, după ce i-a etichetat „beţivi nenorociţi” pe poliţişti şi „ciocoflenderi” pe ziarişti. Deşi s-a dat „un ardelean corect şi cinstit”, acest Popa a fost promovat în toată cariera sa de poliţist pe bază de nepotism. Toată cariera sa se datorează împrejurării fericite că este nepotul unchiului Vasile. Mai exact, a avut norocul că este nepot de vară primară al fostului ministru de Interne, Vasile Blaga. Liviu Popa a absolvit Academia de Poliţie din Bucureşti, Facultatea de Drept, în 1995, cu o medie mediocră, şi şi-a început cariera ca ofiţer de poliţie economică în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor (judeţul său de baştină şi al unchiului Vasile), dar nu s-a remarcat cu nimic deosebit.
În perioada 2003 – 2005 a activat ca ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Serviciului teritorial Oradea al DNA, unde a fost angajat graţie relaţiei de amiciţie dintre unchiul Vasile şi fostul procuror şef Ioan Moldovan, aceştia fiind colegi de partid (FSN), de Parlament (amândoi fiind aleşi în Camera Deputaţilor) şi de guvernare (Blaga, ca prefect al judeţului Bihor, Moldovan, ca ministru al Tineretului) în perioada 1990 - 1992. Popa nu s-a remarcat nici la DNA prin ceva deosebit. La începutul anului 2005, după ce unchiul Vasile a devenit ministru al Administraţiei şi Internelor în guvernul Tăriceanu I, nepotul Liviu a fost promovat peste noapte şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor. În octombrie 2009, la câteva săptămâni după ce unchiul Vasile a redevenit ministru de Interne, în guvernul Boc II, nepotul Liviu a fost uns şef al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din MAI. Şi în fine, în anul de graţie 2010, unchiul Vasile l-a (supra)înălţat pe nepotul Liviu în funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în care s-a remarcat printr-un limbaj bulevardier, printr-un management defectuos şi prin lipsă de autoritate şi de competenţă profesională. Chestorul Liviu Popa a recunoscut într-o conferinţă de presă că este nepotul lui Vasile Blaga, dar a negat că şi-ar datora cariera acestuia, motivând că s-au cunoscut târziu.
Şeful Poliţiei Române nu este însă singurul exemplu de parvenire pe bază de nepotism în MAI. Unchiul Vasile a fost net depăşit la acest capitol de succesorul său Igaş. Aşa cum am mai arătat în alte declaraţii sau interpelări, impetuosul ministru Igaş a promovat, pe criterii clientelare, o suită de cadre de nădejde din judeţul natal (Arad) la nivelul cel mai înalt al MAI. Astfel, prim-adjunct al său şi şef al Departamentului de Ordine Publică, cu rang de secretar de stat, l-a promovat pe chestorul Ioan Dascălu, absolvent al Facultăţii de Hidrotehnică, nu al Şcolii de ofiţeri de poliţie, cum cere acum şeful statului. Acest Dascălu n-a făcut faţă ca şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad, suferind de autism, dar a fost propulsat la Bucureşti de preşedintele PDL Arad, Gheorghe Seculici, căruia soţia sa i-a fost secretară fidelă mai mulţi ani (până ce a promovat-o şi pe ea director la Bucureşti, la SC Termoelectrica SA) şi de primarul Gheorghe Falcă, cu care a fost coleg de generaţie la Institutul Politehnic din Timişoara. Culmea tupeului, după ce l-a făcut şef al structurilor de forţă din MAI pe un inginer hidrotehnic eşuat, ex-ministrul Igaş îngăima mai ieri că „nu-i tot una ca un inginer să ajungă şef de cercetări penale la poliţie”.
Tot ex-ministrul Igaş l-a uns locţiitor al şefului Poliţiei Române pe chestorul Alexandru Tanco, fost şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad în perioada 2008 - 2010, care este acuzat de foştii subalterni de multe abuzuri şi de acte de corupţie. Iniţial acest Tanco a fost promovat la Arad de la Bistriţa –Năsăud, la rugămintea protectorului său portocaliu Ioan Oltean, deputat şi secretar general al PDL, care a urmărit să-i asigure astfel o rampă de lansare spre Bucureşti.
Ministrul branconier l-a tras în funcţia de şef al serviciului secret al MAI (DGIPI) pe comisarul şef Cristian Gheorghe Laţcău, care, după ce a absolvit (şi el) liceul cu dificultate, „s-a remarcat” ca sergent nesatisfăcător într-o unitate a Ministerului Apărării Naţionale din Zalău şi apoi ca şofer zelos la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sălaj, în care a fost făcut ofiţer la „apelul bocancilor”, fără a avea studiile superioare „impetuos” necesare. Promovat până în funcţia de şef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate, în care a avut 7 – 8 subalterni, dar nu a avut nici un rezultat notabil, remarcându-se doar prin activităţi profitabile de cămătărie şi de protecţie a interlopilor din Zalău care se ocupau cu traficul de valută, ţigări, maşini şi persoane, lui Laţcău i-a fost respinsă, în primăvara anului 2010, de către ex-ministrul Vasile Blaga cererea de a fi numit şef al SIPI Sălaj, dar, în toamna aceluiaşi an, a fost uns şef naţional al DGIPI de către ex-ministrul Traian Igaş. Unicul criteriu de promovare al lui Igaş a fost amiciţia din copilărie cu acest Laţcău, taţii lor fiind originari din aceeaşi localitate (Badon, judeţul Sălaj) şi servind ca subofiţeri în miliţia ceauşistă (unul ca şef de post, celălalt ca ajutor de şef de post).
Ministrul atât de adorat de preşedintele Băsescu a mai promovat o pleiadă de „somităţi profesionale” din judeţul Arad. Locţiitor al şefului DGIPI l-a numit pe comisarul şef Adrian Jurcă, absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport (adică a trei facultăţi concomitente), anterior şef de birou la SIPI Arad. Şefi ai serviciilor de filaj şi de interceptări din DGIPI i-a numit pe comisarii şefi Pavel Hălmăgean şi Ştefan Moldovan, foşti plutonieri de miliţie înainte de 1989, făcuţi ofiţeri la „apelul bocancilor” după 1990, când au activat în Poliţia Arad. În funcţia de şef al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) nu a găsit pe cineva mai bun decât pe fostul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Arad, Marcel Lucaciu, căruia întâmplător i-a fost naş. Iar în fruntea Centrului Cultural al MAI, în locul chestorului Gheorghe Turda, cunoscutul şi apreciatul rapsod popular, titrat artist al poporului, a pus o poliţistă de stradă din Arad, subcomisarul Adina Mihăilescu. Dar nu numai ex-ministrul Traian Igaş a promovat incompetenţa la cel mai înalt nivel al MAI, ci şi ex-ministresa Elena Udrea, care l-a împins în funcţia de şef al Inspectoratului Naţional al Jandarmeriei Române pe colonelul Angelică Costel Gavrilă, care avea marele merit că era soţul unei verişoare de-a sa din Buzău.
Cert este că, dacă preşedintele Traian Băsescu, în calitate de şef al CSAT, şi noul ministru al Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, vor să declanşeze curăţenia în MAI şi în Poliţie, trebuie să înceapă cu demiterea chestorilor şefi Ioan Dascălu şi Liviu Popa, care sunt principalii vinovaţi morali pentru atentatul sângeros comis recent de un subaltern de-al lor, în plină zi, în inima capitalei.
Senator Valer Marian Vicepreşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senatul României.
