D-le Constantin Simion,
Nu vă cunosc, dar mesajul dumneavoastră de pace și prietenie a ajuns și la mine. Nu mă pot abține, de aceea, să nu particip la manifestarea de entuziasm molipsitor ce vă animă! O veste cu adevărat minunată! Iată cum, stînd cuminți și nederanjînd, Puterea mai ales, a fost repurtat un mare succes! Se putea, deci, și așa, fără demonstrații militare de stradă și luptă la baionete! Mulțumesc APSDM (n-am mai auzit pînă azi de chestia aceasta), „care a reușit să se impună”, dumneavoastră, și celorlalți care au pus umărul la atingerea acestui obiectiv remarcabil! Ați negociat doi ani lungi cu Puterea, pentru toți, și noi n-am știut, dar ați izbîndit! Fantastică pildă de orientare și devotament, aplicare strălucită a zicerii populare „capul plecat sabia nu-l taie”.
Admirabilă mișcarea cu modificarea OG 1, mai ales politică și îndeosebi preelectorală! Doar cretinii cei mai dobitoci nu își dau seama, totuși, că este vorba despre o făcătură ghiolbănească avînd ca scop să susțină trecerea peste procentul de 1% a Marelui Partid Militar, emanație a transfugilor/dezertorilor politici și a retarzilor prostiți cu asemenea zăhărele. În chip firesc, după astă magnifică realizare nu ne-ar rămîne decît să ne deplasăm în coloană cîte unul și să ne înscriem în UNPR, gruparea de suflet al loazelor presupus militare de pretutindeni.
Dar să revin. Eu, cel puțin, sînt exagerat de fericit că noi, militarii, putem să intrăm iar în anonimat, regulați și cu banii luați/dați, și că, nu-i așa, SCMD nu a avut dreptate, cum văd că vă exprimați atît de încîntat și plin de dvs. Dreptate au, ca de obicei, desigur, numai cei ce se dedulcesc la țucat sistematic cururi de javre ordinare.
Stimate domn, nu știu la ce visați dumneavoastră, dar faptul de a mi se returna golănește (ca un rahat împachetat în foiță de aur), în acest mod abject, un drept cîștigat legal și mai ales prin muncă, este peste măsură de jignitor! Și eu am pierdut în urma recalculării, iar din luna martie ratele la bănci îmi depășesc pensia (este, însă, treaba mea). Dar nu mă bucur că revin la normalitate în asemenea condiții rușinoase, de „negociere” a dezonorării mele. Să ajung la mila unor derbedei! Auzi, să-mi negocieze cineva, aiurea, nemandatat de mine, drepturile! Nu s-a făcut dreptate! Militarii și polițiștii au devenit bătaia de joc a unor primitivi! Abia acum s-au produs, însă, abuzuri, dezechilibre și au apărut pensiile „nesimțite”! S-a demonstrat că statul pe care l-am slujit credincios încalcă voios legile Țării mele pentru a mă umili. Nu mi-a șters nimeni de pe epoleți lăturile vărsate de Băsescu și slugile sale și ar putea chiar să îi lingă personal - degeaba! „Conducătorii” mi-au relevat nimicnicia lor, ura pe care ne-o poartă, ori acestea sînt imprescriptibile!
Așa că, stimabile, cinstiți-vă pentru succes între voi, uneperizii (dacă greșesc, îmi cer scuze), pentru că oamenii zdraveni la cap vor păstra, oricum, nealterat, gustul amar al batjocurii, indiferent ce vor căpăta de la bezmeticii care ne conduc. În continuare, sînt tentat să vă ofer și o mostră de limbaj militar model pluton/companie (similare), de exprimare sindicală viguroasă, de lipsă de cultură (a mea, desigur), și vă dau tot eu argumente, spre a nu vă mai chinui, eventual, să demonstrați cît de mărginit este autorul rîndurilor de față.
Dar, onorate cetățean ASPMD, n-are rost fiindcă vă chiar imaginați că ați rezolvat ceva, așa că mă limitez a vă aduce la cunoștință, cu tot respectul, că îi desfid pe toți aceia care își imaginează că „mita” în discuție poate să mai aline ceva din grețurile și vărsăturile abundente ce au fost deja produse (cel puțin mie) și să schimbe, cumva, percepția dezastruoasă asupra situației respective. Încolo, țineți aproape de Putere!
Cu deosebită stimă,
Col. (r.) Barbu Daniel
