La ce duce modificarea Legii privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice
Administrația publică este pe punctul de a răsufla ușurată. Ministerul Administrației și Internelor pregătește un proiect de Lege prin care adunările publice (cunoscute sub forma de: miting, protest, flash mob, revoltă, răscoală, revoluție, și, poate, chiar război civil) să devină un lux cu aprobare de la Autoritate.
Proiectul de Lege vine a completa Legea 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Intr-adevăr, Legea avea nevoie de modificări, însă modificările trebuie să se înscrie în ceea ce este recunoscut a fi o “imbunătățire a Legii”, și nu maltratată până la a ajunge la adunarea publică - favor făcut cetățenilor.
Statul este contextul, iar cetățenii sunt scopul. Statul este și trebuie să rămână un garant - al tuturor libertăților cetățenești, al unui climat social echilibrat (poate chiar sănătos), a unor norme de conviețuire.
Dacă Legea, în forma ei actuală, stipula Statul tocmai în această ipostază, prevederile ce se vor introduse plasează cetățenii ce doresc să își exprime opiniile (în) public și care vor să facă uz de așa numită libertate de asociere în sfera unui complot. Cei ce trebuie a fi protejați sunt restul cetățenilor ce aleg să nu participe la protest, iar protestatarii trebuie atent monitorizați și îngrădiți.
Poate cea mai abuzivă dintre noile prevederi este așa-numitul proces de avizare al unei solicitări de adunare publică. Conform Legii 60/1991 este suficientă o înștiințare a administrației publice, aceasta urmând să facă totul posibil ca cei ce vor să protesteze să fie în siguranță.
Avem tabloul aproape idilic al unui Stat care protejează un drept fundamental - libertatea de exprimare. Dacă Legea, în noua ei formă, va trece, Statul va fi protectorul cetățenilor, amenintați de hoarde de protestatari. Deci o Comisie, aflată în subordinea primarului, va sta și va chibzui dacă protestul este prea periculos pentru proprii cetățeni.
IMPORTANT: comisia se află în subordinea primarului. Comisia avizează favorabil sau nu un protest. Deci dacă un protest gândit împotriva primarului ajunge pe masa comisiei, va exista prezumpția de incompatibilitate. Veșnic.
Proiectul de Lege a fost fundamentat de Jandarmeria Română. Aceasta ne spune în nota de fundamentare: realitățile sociale sunt altele. Si atât. Nu sunt detaliate nici realitățile sociale apuse și nici cele ce au băgat paranoia în acest Minister.
Aflat la o dezbatere organizată pe marginea acestui proiect de Lege, Mircea Toader, reprezentnat PDL (inițiator al proiectului de Lege) dă în vileag adevăratul motiv al inovației legislative: “Acum nu trebuie să ne ascundem după deget, cred că un imbold în crearea acestei legi a fost ceea ce noi am văzut în țări mult mai democratice, manifestări de violență pe care nu le-ar fi crezut nimeni. Si acea democrație veșnică a avut de suferit și i-a prins pe picior greșit. In Anglia nu a existat cadru legal pentru a interveni în situații de acest gen. Trăim într-un secol în care nu înțelegem de ce după 20, 30 de ani devin violenți acolo unde am crezut că democrația a reușit o educație corespunzătoare. Acesta este rolul”.
Domnul Toader consideră că toate acele ieșiri în stradă sunt dovada faptului că democrația a eșuat. Democrația este, în opinia domniei sale, când guvernanții decid, iar cetățenii acceptă. Insă o educație democratică sănătoasă este direct proporțională cu reacția cetățenilor la actul administrativ. Educația, pentru un cetățean, se traduce în: cunoașterea drepturilor sale, atenție la administrarea lui și a comunității lui, idenitifcarea abuzurilor și a derapajelor și energia/curajul de a-și reclama drepturile. Nu știm, totuși, despre ce educație vorbește domnia sa.
Proiectul de Lege descrie cetățeni speriați de adunările publice, un climat de insecuritate generalizat atunci când există astfel de ieșiri publice. Insă un cetățean nu se poate simți mai în siguranță decât atunci când astfel de adunări au loc. Este dovada faptului că există persoane care veghează, atent la drepturile lor, și care, nu de puține ori, au reușit să intervină astfel încât democrația să dăinuie. Chiar și în România.
Irina Zamfirescu
Coordonator proiecte "Buna guvernare" în cadrul
ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei
ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei
