CE NU A INTELES CURTEA CONSTITUTIONALA, SI NU NUMAI EI, REFERITOR LA PENSIILE MILITARILOR
La afirmatia Curtii Constitutionale a Romaniei facuta in cadrul Deciziei Nr.871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial nr.433 din 28.06.2010 (dar si in alte decizii) „Curtea începe prin a constata că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială”, m-am asteptat la reactii si luarii de pozitie din partea specialistilor in finante, care sa lamureasca aceasta problema. Am constatat ca nu se doreste acest lucru si voi incerca sa lamuresc aceasta problema ca militar in rezerva, ca transmisionist si ca om care am lucrat mai mult de 7 ani la coordonarea elaborarii actelor normative specifice Armatei in cadrul Comisiei Superioare pentru Regulamente.
Voi incepe prin a prezenta afirmatii, cu care suntem de acord, prevazute in diferite acte oficiale.
Tot Curtea Constitutionala, cand avea alta compunere si avea un oarecare respect pentru lege, afirma in Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 72 din 18.02.2000 ca: ,,dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare şi ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale”, ... „instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu , ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii”, ...
„Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator magistratilor si cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept” ...
„ ... faţă de asemănările subliniate anterior între situaţia cadrelor militare şi cea a magistraţilor, avându-se în vedere şi caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o raţiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraţilor faţă de cadrele militare permanente ...”, ...
„Constatând că aceste elemente care diferenţiază regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.”.
Fata de aceste afirmatii am fost si suntem cu totii de acord, pentru ca si militarii si magistratii au cele mai restrictive statute, cu toate ca militarii sunt supusi unor restrictii cu mult mai mari. Si ca argument al acestei afirmatii stau marturie multitudinea de regulamente si ordine militare care trebuie respectate, activitatea mult mai periculoasa a militarului si nu in ultimul rand afirmatiile din Constitutia Romaniei si Codul Muncii, unde activitatea militara este asemuita muncii fortate: „la art. 42 alin. (1) din Constituitia Romaniei si art. 4 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 se precizeaza ca „Munca fortata este interzisa” in timp ce la alin. (2) din acelasi articol al Constituitiei Romaniei se specifica: „Nu constituie munca fortata: a) activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate potrivit legii, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;”.
Deci din punct de vedere al dreptului la pensie de serviciu cred ca am limpezit cat de cat lucrurile, militarii si magistratii au dreptul la pensii de serviciu. Militarii au avut pensie de serviciu, platita de stat si reglementat prin lege speciala inca de la 1830, in timp ce magistratii au dobandit-o ulterior, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curtii Constitutionale, ei solicitand pensie de serviciu ca si militarii.
Dar Curtea Constitutionala, schimbandu-si componenta, uita de jurisprudenta sa, uita de egalitatea de tratament juridic in domeniul pensiilor dintre militari si magistrati, si in Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 433 din 28.06.2010 arata ca ”Ar fi inadmisibil ca, practic, cel asimilat să beneficieze în continuare de cuantumul pensiei de serviciu al celui la care a fost asimilat, în condiţiile în care acesta din urmă nu mai beneficiază de acelaşi cuantum sau natură a pensiei, ci a intrat în sfera sistemului general de pensionare.”, netinand cont de aprecierile din Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 si nici de cele din Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, unde arata ca “principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite” .
Dar sa vedem cum stam cu cele doua parti si cum sa le potrivim in acest joc al vietii si intereselor.
Militarul s-a supus prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare care la art. 8 prevede indatoriri, la art. 9-27 drepturi (dreptul la solda lunara art. 9 lit. a) si dreptul la pensie militara de stat art. 11 alin. (1) - dreptul la pensie in acest moment a fost abrogat de Legea nr. 263/2010), la art. 28-31 interzicerea sau restrangerea unor drepturi si libertati, la art. 32-35 recompense si sanctiuni etc. Aceasta lege, conform prevederilor ei, acorda cadrelor militare in activitate pentru activitatea depusa o solda lunara precum si o pensie militara de stat (a se vedea si formularea din dreapata sus din decizia de pensie emisa in baza Legii nr. 164/2001 „PENSIE DE SERVICIU PENTRU ACTIVITATEA DEPUSA” si nu pentru cotizatia cu care s-a contribuit), potrivit legii, la trecerea in rezerva sau retragere. Deci, pensia militara este strict legata de indeplinirea serviciului militar si nu de plata unei anumite contributii, aceasta fiind conditia pentru obtinerea pensiei militare de stat. Cu alte cuvinte cetateanul (statul) cand se duce sa cumpere o marfa sau sa faca un credit (respectiv statul sa primeasca munca militarului de a apara tara) plateste un aconto (statul plateste militarului cat timp este in activitate o solda lunara, reglementata de legislatia in vigoare la aceea data – care este prima parte a intelegerii) urmand sa plateasca in rate lunare restul datoriei pentru achitarea marfii primite (respectiv statul trebuie sa achite a doua parte a marfii primite, prin achitarea in rate lunare a pensiei militare de stat, reglementata de legislatia in vigoare la aceea data). Deci conditia ca militarul sa primeasca pensie militara de stat a fost sa indeplinesca serviciul militar, sa desfasoare o anumita activitate si nu sa achite o anumita contributie pentru pensie. Acest lucru este valabil in toate statele lumii, nu numai ale Uniunii Europene.
In momentul trecerii militarului in rezerva si acordarii pensiei militare de stat obligatiile militarului fata de tara erau incheiate si nu se mai putea reveni asupra lor, urmand ca statul sa se achite de obligatia lui, pe care el si-a stabilit-o conform legii si deciziei de pensie militara de stat. Este normal ca atunci cand militarul si-a indeplinit partea de contract cu tara si tara trebuie sa se achite si de cealalta parte a ei de contract fata de militar, asa cum a fost stabilita prin decizia de pensie (oare exista cineva care atunci cand dupa ce a achizitionat o marfa si a folosit-o, atunci cand trebuie sa-si achite datoria prin rate, poate sa spuna ca nu mai vrea sau nu mai poate sau sa plateasca mai putin decat s-a stabilit la incheierea tranzactiei? Asa cum vrea statul acum, cu noi militarii?). Banuiesc ca nu a priceput Curtea Constitutionala cum sta cu cele doua parti referitoare la veniturile militarului si a facut o paralela cu pensiile magistratilor si a celorlati care au primit pensii de serviciu (pensii speciale) pe care le-a considerat ca fiind formata din doua parti pensia contributivă şi un supliment din partea statului. La militar este alta situatie si s-a facut o mare confuzie, remuneratia militarului pentru activitatea depusa se compune din doua parti, asa cum prevede Legea nr. 80/1995, solda lunara pe timpul cat este activ si pensia militara de stat (careia putea sa-i spuna foarte simplu renta militara, pentru a nu se crea confuzii cu pensia), platibila lunar, pe timpul cat este in rezerva si retragere. Din aceasta cauza pensia militarului este un drept castigat.
Ganditi-va cat ar trebui sa plateasca statul roman, lunar, unui mercenar ca sa indeplineasca atributiile pe care le face militarul roman? Va asigur ca ar trebui sa plateasca triplu. Dar ar putea sa aiba surpriza ca atunci cand ar trebui sa-si puna viata in pericol, intr-o situatie foarte dificila, cand tara este atacata de forte superioare din punct de vedere numeric si al dotarii, acestia sa fuga cat mai repede si cat mai departe, caci nu ii leaga nimic de Romania si bani pot castiga oriunde fara a-si pune viata in pericol.
Celelalte categorii socio-profesionale, care s-au supus Legii nr. 53/2003 Codul muncii, nu aveau prevazut dreptul de a beneficia de pensie la iesirea din activitate, la o anumita varsta. Acest lucru nu era si nu este prevazut nici in contractul colectiv de munca si nici in contractul individual de munca. Singurul act normativ unde era prevazut acest drept la pensie era in Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (care era la acel moment Legea nr. 19/2000). Dar dreptul de a beneficia de pensie sau alte drepturi de asigurari sociale il aveau numai cei care plateau contributii la bugetul de asigurari sociale.
Persoanele care nu au platit contributii la bugetul de asigurari sociale si nu se puteau intretine datorita varstei inaintate sau anumitor afectiuni beneficiau de ajutoare de stat, acordate dupa alta lege si care nu sunt in categoria pensiilor.
In concluzie, militarii nu puteau fi asemanati nici cu cei care nu au muncit si nici cu cei care supus Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, aceasta fiind o mare eroare si ce este mai dureros este ca ea este facuta de cei mai buni juristi ai tarii. Atunci ce sa te astepti de la cei mai mici ca ei? Ce au invatat de la acestia?
Este o regula din batrani, ca atunci cand nu stapanesti un domeniu de activitate sa nu faci aprecieri de valoare sau sa iei masuri care ar afecta viata unor oameni fie chiar si unui singur om. Din aceasta cauza se angajeaza consilieri pe diferite probleme.
Eu nu sunt specialist in finante dar pot sa am o parere pe care specialistii in domeniu pot sa o confirme sau sa o infirme.
Cititi si dati mai departe sa vada cat mai multi oameni cum si-a batut joc de militari Presedintele, Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala.
Suntem singurul stat european care a recalculat pensiile militare si singurul stat care prin modul de calcul al pensiei militarilor am rasturnat ierarhia militara, din punct de vedere al cuantumului pensiilor cu consecinte negative asupra moralului militarilor in rezerva, cei chemati sa apere tara la nevoie. Aceasta este grija pentru intarirea capacitatii de aparare a tarii a celor care conduc acum tara, considerand ca presa care ii critica pentru greselile care le fac este mai periculoasa pentru capacitatea de aparare a tarii. Dupa felul in care ne conduc acesti „strategi”, dupa cum actioneaza, se pare ca pentru intarirea capacitaii de aparare a tarii nu este importanta exploatarea rationala a bogatiilor tarii, dezvoltarea industriei, a agriculturii, a transporturilor, a economiei in general, perfectionarea si modernizarea educatiei, a culturii, precum si pregatirea rezervei fortelor armate ci considera necesara si suficienta apartenenta la alianta NATO. Este si asta o modalitate de a-ti afirma competenta in acest domeniu al strategiei militare.
INTOCMIT
25.01.2012
Col. (r) Victor COLTESCU
