Tăierea pensiilor „nesimţite” a majorat cheltuielile bugetare

de Adrian Mosoianu in Dosare pe 1 Iulie 2011/SAPTAMANA FINANCIARA

http://www.sfin.ro/articol_23723/taierea_pensiilor_%E2%80%9Enesimtite%E2%80%9D

_a_majorat_cheltuielile_bugetare.html

Suma necesară plăţii pensiilor fostelor cadre militare este, după recalculare şi revizuire, cu peste 18% mai mare decât pe vechea legislaţie

În iulie 2010, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) estima că recalcularea aşa-numitelor pensii „speciale”, adică a pensiilor de serviciu din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi a celor ale foştilor diplomaţi, aviatori, parlamentari, funcţionari parlamentari, angajaţi de specialitate din instanţe şi de la Curtea de Conturi, va aduce economii de 300 milioane lei anual la bugetul de stat. Cele mai recente date, publicate de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) în iunie, arată că numai pensiile militare au ajuns să-i coste pe contribuabili cu circa 330 milioane lei pe an mai mult decât înainte de „reformă”. Asta nu e tot. Şi fostele pensii speciale „civile”, recalcula­te anul trecut potrivit principiului contributivi­tăţii şi tăiate, în unele cazuri, şi cu peste 70%, urmează să fie revizuite, prin luarea în calcul a tuturor veniturilor câştigate de beneficiar de-a lungul carierei, ceea ce riscă să anuleze de asemenea o bună parte din redu­cerea de cheltuieli obţinută în urma recalculării.

300 de milioane, dar în plus, nu în minus MApN a finalizat, la 1 iunie 2011, procesul de revizuire a unui număr de 76.885 de pensii ale foştilor militari, proces care a durat aproape 10 luni. Revizuirea a fost impusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) care a decis, în ianuarie anul acesta, că recalcularea iniţială a acestor pensii a fost ilegală, întrucât îi dis­crimina pe cei cărora pensia le fu­sese recalculată din oficiu, fără să fi depus cereri de recalculare înso­ţite de documente doveditoare privind veniturile câştigate de-a lungul carie­rei, motiv pentru care li se stabilise o pensie mai mică decât cea la care ar fi avut dreptul. De asemenea, ICCJ a decis că nu este corect ca beneficiarii de pensie să fie obligaţi să umble ei după aceste documente doveditoare şi a ho­tă­rât că structurile MApN sunt cele ca­re trebuie să le colecteze din arhive, pentru ca în calculul pensiilor să se regăsească cariera completă a beneficiarilor. După revizuire, MApN a postat pe site-ul propriu o listă care pre­zintă, comparativ, cuantumul fiecă­rei pensii militare stabilite pe baza legii vechi (nr. 164/2001), precum şi noul cuantum, rezultat în urma procesului de revizuire. Din această listă rezultă că, după revizuire, su­ma a­nua­lă necesară pentru plata pen­sii­lor militare este de 2,13 mi­liarde lei, cu 18,33% mai mare decât cea care tre­buia alocată plăţii acestor pensii înaintea schimbării legislaţiei (1,8 mi­liarde lei). Astfel, în lo­cul unei eco­nomii bugetare de 300 milioane lei, pe care autorităţile o pro­miteau în 2010, înainte de de­clanşarea proce­su­lui de recalculare, contribuabilii s-au trezit, de fapt, cu cheltuieli su­pli­mentare de circa 330 milioane lei. De reţinut că procesul de revi­zui­re a pensiilor recalculate din apă­ra­re, ordine publică şi siguranţă naţio­na­lă a fost finalizat doar de către MApN, nu şi de către MAI şi SRI. De exemplu, la SRI, la jumătatea lunii trecute, dintr-un total de 8.861 de pen­sionari, fuseseră revizuite pen­si­i­­le a numai 30,22% (2.678). De asemenea, doar 3.333 de pensionari SRI a­veau dosarele de pensie complete.

Bani mutaţi dintr-un buzunar în altul În plus, povara financiară a pensiilor militare apasă acum pe bugetul asigurărilor sociale de stat, alimentat din CAS-ul plătit de toţi sa­la­riaţii şi angajatorii din România şi din care se achită toate pensiile pu­blice, şi nu pe bugetul MApN, aşa cum prevedea vechea legislaţie. Chel­tuie­lile cu pla­ta tuturor pensiilor de stat s-au majorat cu peste 12% în primele cinci luni din 2011, comparativ cu perioada si­milară a anului trecut, de la 17,5098 la 19,6136 miliarde lei, în vreme ce încasările din contribuţii au avansat cu doar 2,3%, de la 13,5754 la 13,8876 miliarde lei. Astfel, defici­tul sistemului public de pensii s-a adâncit de la 3,93 la 5,72 miliarde lei. Potrivit noii Legi 263/2010 pri­vind sistemul public de pensii, de anul acesta, MApN, MAI şi SRI au de­venit ordonatori principali de credite ai bugetului asigurărilor so­ciale, alături de Ministerul Muncii. În legea bugetului asigurărilor so­cia­­le pe 2011, MApN are alocate cre­dite bugetare în sumă totală de cir­ca 1,7 miliarde lei pentru plata pensiilor foştilor militari, adică în jur de 850 milioane lei pentru primele 6 luni din an. Dacă ne raportăm la lista MApN cu noile cuantumuri ale pensiilor militare, ar rezulta că suma ne­ce­sară pentru plata acestor pensii pe 6 luni este de circa 1,06 miliarde lei. În aceste condiţii, Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, OUG nr. 63/2011 de modificare a Legii finan­ţe­lor publice, prin care se acordă Mi­nisterului Finanţelor Publice (MFP) posibilitatea de a efectua, în cursul anului, redistribuiri de sume între ordonatorii principali de credite ai bugetului asigurărilor sociale. Potri­vit preambulului actului normativ, OUG a fost adoptată „în scopul asi­gurării fondurilor necesare care să permită plata pensiilor de către toţi ordonatorii principali de credite ai bu­getului asigurărilor sociale de stat, pentru perioada următoare, fără afectarea echilibrului bugetar al sistemului public de pensii”. Şi fostele pensii speciale „civile” vor fi revizuite Săptămâna trecută, MMFPS a anunţat, în­tr-un comunicat, că şi do­sarele de pensie ale personalului au­xiliar din justiţie, ale personalului diplomatic, parlamentarilor, func­­ţio­na­ri­lor pu­blici parlamentari, personalului aeronautic civil navigant şi de la Curtea de Conturi, recal­cula­te în baza principiului contributiv­i­tă­ţii, urmează să fie revizuite. În acest scop, a fost adoptată OUG nr. 59/2011, publicată în Mo­ni­torul Ofi­cial pe 30 iunie 2011. Un număr de 5.522 de dosare de pen­sie vor fi revi­zuite, po­trivit MMFPS. Beneficiarii acestor pensii trebuie să reţină amănuntul extrem de important că, potrivit OUG, Ca­sele teritoriale de pensii urmează să revi­zu­­iască dosarele de pensie în termen de 30 de zile de la data in­tră­rii în vi­goare a OUG. Pensiile pot fi revizuite şi la cererea beneficia­rilor, cu con­di­ţia ca aceştia să de­pună în termen de 20 de zile de la data in­tră­rii în vi­goa­re a prezentei OUG noi acte do­vedi­to­a­re, altele decât ce­le existente deja la dosarul de pensie, care să fie luate în calcul la st­a­bi­lirea stagiului de co­ti­zare şi a punc­tajului mediu anual. Revizuire impusă tot de justiţie Guvernul arată, în preambulul OUG, că adoptarea acesteia a fost im­pu­să de „exigenţele subliniate de pu­terea judecătorească în cadrul controlului jurisdicţional exercitat cu ocazia aplicării Legii nr. 119/2010”. De asemenea, Executivul invocă „necesita­tea asigurării egalităţii de tratament pentru toţi beneficiarii sis­temului public de pensii”, precum şi aceea „de a se stabili în mod just şi echi­tabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de pre­zen­ta OUG sunt îndreptăţite să le pri­mească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice şi să depu­nă la casele teritoriale de pensii toa­te documentele doveditoare ale ve­ni­turilor realizate pe parcursul în­tre­gii activi­tăţi profesionale”. Instanţele de judecată au dat de­ja câştig de cauză beneficiarilor de foste pensii speciale în mai multe procese, atât individuale, cât şi co­lective, intentate de aceştia împotriva re­calculării pensiilor, cele mai no­to­rii acţiuni în justiţie fiind cele de­clan­şate de către foştii grefieri sau pi­loţi de avioane. În urma recal­cu­­lării, unora dintre beneficiari li s-au re­dus pensiile şi cu peste 70%. Economii bugetare anulate Din datele Casei Naţionale de Pen­­sii Publice (CNPP), în august 2010, ultima lună dinainte de recalcularea pensiilor speciale, erau în plată un număr de 8.279 de astfel de pensii, care implicau o cheltuială anuală de 341,12 milioane lei. Din aceşti bani, circa 77% (262,29 mili­oa­ne lei) erau alocări de la bugetul de stat pentru completarea pensiilor con­tributive ale respectivilor beneficiari până la atingerea procentului de 80% din ultimul salariu. Mare par­te din aceste alo­cări au fost desfiin­ţa­te prin recalcularea pensii­lor de serviciu şi există riscul ca, în urma procesului de revizuire, cel puţin o pa­r­te din eco­no­miile bugetare obţinute în acest fel să fie anulate. Doar SRI contribuie la bugetul de pensii Noua lege a sistemului public de pensii, în vigoare de la 1 ianuarie 2011, pre­vede că, de anul acesta, şi pentru salariaţii din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională urmează să se plătească CAS la bugetul de asigurări sociale, de 31,3% din veniturile brute ale acestora. Până acum, pentru aceştia se reţinea la bugetul instituţiilor angajatoare doar o contribuţie individuală, în cuantum de numai 5%. Problema este însă că deşi în legea bugetului asigurărilor sociale sunt prevăzute sume încasate din CAS de la MApN, MAI şi SRI, numai cea din urmă instituţie a început să vireze propriu-zis contribuţiile respective şi numai de foarte curând. Astfel, Guvernul a adoptat, pe 2 iunie 2011, o Hotărâre de majorare a bugetului SRI cu 4,2 milioane lei, pentru acoperirea necesarului de credite bugetare destinate plăţii CAS pentru angajaţii instituţiei. Până acum, nu au fost emise Hotărâri similare pentru MApN şi MAI. Potrivit bu­getelor pe 2011, cele două instituţii trebuie să vireze anul acesta la sistemul pu­blic de pensii CAS în valoare totală de peste 1,13 miliarde lei, din care MAI - 779,45 milioane lei, iar MApN - 355,77 milioane lei.