”Viitorii lideri politici americani - dintre cei care nu au trăit, ca mine, perioada Războiului Rece -, ar putea considera că nu se justifică cheltuielile Statelor Unite pentru susţinerea NATO, a declarat oficialul american.
Gates a criticat aspru, în trecut, birocraţia NATO şi condiţionalităţile formulate de mai multe guverne europene, pentru participarea la intervenţia armată din Afganistan. Dar acum, el a pus la îndoială chiar capabilităţile militare ale europenilor, afirmând că operaţiunile din Afganistan şi Libia au arătat numeroase lipsuri şi slăbiciuni ale trupelor Aliate.
”Realitatea este că Congresul SUA nu poate tolera la infinit cheltuiala de fonduri pentru acoperirea lipsurilor generate de statele care se codesc să aloce resursele necesare şi să facă schimbările necesare pentru a deveni parteneri de încredere, în beneficiul propriei securităţi”, a mai spus Robert Gates.
El a precizat că, deşi organizaţia dispune de 2 milioane de soldaţi fără a-i pune la socoteală pe cei americani, au fost eforturi disperate pentru a mobiliza 25.000 – 45.000 dintre aceştia plus armanentul şi tehnica militară aferente. În Libia, centrul operaţional are capacitatea de a lansa 300 de raiduri aeriene într-o zi, dar aliaţii se chinuie să lanseze măcar jumătate din această cifră.
Iulian Fota, consilier prezidenţial pe probleme de apărare a declarat, pentru Jurnalul Naţional, că problemele ridicate de Robert Gates sunt cunoscute la nivelul alianţei. ”Chiar săptămâna trecută s-a discutat, la Washington, despre lipsa de implicare financiară a europenilor. Însă, până acum, critici atât de aspre nu au fost formulate la acest nivel”, spune Fota.
Robert Gates nu a nominalizat, direct, statele europene care nu îşi respectă obligaţiile de membre NATO, dar a dat exemple patru pozitive, despre care a spus că sunt ”excepţii”: Norvegia, Danemarca şi, în special, Canada şi Belgia au avut ”contribuţii majore” în limitarea forţei militare a regimului Gadafi, în viziunea oficialului american.