Cei peste 40 de ani de comunism din România, dar şi experienţele dictatoriale din anii 1938 - 1944 sunt două dintre cauzele care i-au determinat pe reprezentanţii Asociaţiei Române de Istorie a Presei (ARIP) să ceară instituirea zilei libertăţii presei române.
Pe data de 12 iuni 1848, la o zi după victoria Revoluţiei în Bucureşti, apărea, sub redacţia lui C. A. Rosetti şi a colaboratorului său Eric Winterhalder, ziarul Pruncul Român, prima publicaţie liberã şi necenzurat din lumea româneascã. „Această apariţie era aplicarea directă a art. 8 din Proclamaţia de la Islaz - cu magnifica sa formulare lapidară: libertatea absolută a tiparului“, arată istoricul dr. Adrian Niculescu, profesor la S.N.S.P.A Bucureşti şi membru al ARIP.
Proclamaţia de la Islaz 1. Independinţa administrativă şi legislativă a popolului romăn, pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad V, şi neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale. 2. Egalitatea drepturilor politice. 3. Contribuţie generală. 4. Adunanţă generală compusă de reprezentanţi ai tutulor stărilor societăţii. 5. Domnul responsabil ales pe căte cinci ani şi căutat în toate stările societăţii. 6. Împuţinarea listei civile – ardicarea de ori-ce mijloc de corrumpere. 7.Responsabilitatea ministrilor şi a tutulor foncţionarilor în foncţia ce ocupă. 8. Libertate absolută a tiparului. 9. Ori ce recompensă să vie dela Patrie prin representanţii săi, iar nu dela Domn. 10. Dreptul fie-căruia judeţ de a’şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul Popolului întreg de a’şi alege Domnul. 11. Gvardie naţională. 12. Emancipaţia mănăstirilor închinate. 13. Emancipaţia clăcaşilor ce se fac proprietari prin despăgubire. 14. Desrobirea ţiganilor prin despăgubire. 15. Representant al ţărei la Constantinopol dintre Romăni. 16.Instrucţie egală şi întreagă pentru tot Românul de amândouă secsele. 17. Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au foncţii. 18. Desfiiţarea, pedepsei degrădătoare cu bătaiea. 19. Desfiinţarea, atât în faptă, cât şi în vorbă, a pedepsei cu moarte. 20. Aşezăminte penitenţiare unde să se spele cei criminali de păcatele lor şi să easă îmbunătăţiţi. 21. Emancipaţia Izraeliţilor şi drepturi politice pentru ori-ce compatrioţi de altă credinţă. 22. Convocare în dată a unei adunanţe generale estraordinare constituante, alese spre a representa toate interesele sau meseriile naţiei, care va fi datoare a face constituţia ţărei pe temeiul acestor 21 articole decretate de Popolul român.
Publicaţia a fost şi singura care a acoperit tot arcul de timp al perioadei de administraţie democrat-revoluţionară, 39 de numere, însumând 160 de pagini, din 12 iunie, până pe 11 septembrie. „E bine să marcãm şi un moment românesc al libertăţii presei, mai ales că faptul de a fi avut o astfel de experienţă în urmă cu peste 160 de ani, ar trebui să constituie, pentru români, un motiv de mândrie. Propun ca data şi motivaţia zilei româneşti a libertăţii presei să fie aduse la cunostinţã şi instanţelor internaţionale competente. Vom face astfel cunoscută, la nivel mondial, o dată majorã din istoria noastră, dar uitatã, sau trecută cu vederea, chiar şi la noi. Propun să se aniverseze această dată fastã încă din viitorul 12 iunie – 2011.”, explică istoricul Adrian Niculescu.
Primul amendament al Constituţiei SUA garantează libertatea de exprimare şi a presei
"Congresul nu va elabora nicio lege care să stabilească o religie sau să interzică practicarea liberă a unei religii, sau să reducă libertatea cuvântului sau a presei, sau dreptul poporului la întrunire paşnică sau de a adresa Guvernului cereri privind repararea nedreptăţilor." - Primul amendament din Constituţia SUA, 1787
"Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting the free exercise thereof; or abridging the freedom of speech, or of the press; or the right of the people peaceably to assemble, and to petition the Government for a redress of grievances." - First Amendment to the United States Constitution, , 1787
http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=8782632758560751412
