Cetăţenii Uniunii Europene îşi pot muta numărul de mobil în altă reţea într-o singură zi. Românii nu au această posibilitate. Noile norme ale Uniunii Europene, ce ar fi trebuit transpuse în legislaţia românească şi să intre în vigoare astăzi, oferă mai multe drepturi cetăţenilor în raport cu operatorii telecom.
Printre cele mai importante drepturi se numără posibilitatea schimbării operatorului de telefonie fixă sau mobilă într-o singură zi lucrătoare, fără a modifica numărul de telefon. De asemenea, a fost reglementată încheierea de contracte iniţiale semnate cu clienţii pe o durată de maximum 24 de luni, respectiv obligaţia operatorilor de a oferi contracte pe 12 luni. Astfel, un client se va putea transfera mai uşor de la un operator la altul dacă găseşte o ofertă mai bună. În plus, companiile de telefonie sunt obligate să ofere informaţii mai clare privind serviciile la care este abonat clientul.
Mai multe informaţii pentru clienţi
Noile norme ale Uniunii Europene pun accent pe informarea clientului, astfel că, în contractele încheiate, operatorii trebuie să includă informaţii despre nivelurile minime de calitate a serviciilor. Mai exact, un abonat la serviciul de internet trebuie să fie informat în legătură cu tehnicile de gestionare a traficului şi cu impactul acestora asupra serviciilor. De asemenea, contractele trebuie să ofere informaţii cu privire la despăgubirile şi rambursările disponibile în caz de nerespectare a acestor niveluri minime. Noile prevederi europene vizează şi protecţia împotriva încălcării securităţii datelor cu caracter personal şi a mesajelor de tip „spam". Legea românească, la începutul traseului Clienţii reţelelor de comunicaţii electronice din România mai au de aşteptat până ca facilităţile stabilite prin norme europene să fie aplicate şi la noi. Senatorii din Comisia Economică au avizat abia ieri proiectul de lege iniţiat de politicieni din tot spectrul politic privind comunicaţiile electronice. „Am dat aviz pentru textul privind comunicaţiile şi nu am modificat nimic, cu atât mai mult cu cât este vorba de aplicarea unor norme europene", a declarat pentru „Adevărul" preşedintele Comisiei Economice din Senat, Varujan Vosganian (PNL). Proiectul depus la începutul lunii martie la Senat a bătut pasul pe loc, deşi în expunerea de motive se arată că modificările aduse cadrului european au ca dată, limită de transpunere în legislaţia românească data de 25 mai 2011, adică astăzi. Tot în expunerea de motive se precizează că aplicarea acestui proiect va consolida drepturile consumatorilor, printre facilităţi numărându-se şi posibilitatea de a schimba rapid furnizorul. Textul a fost iniţiat de deputaţii Florin Anghel (PDL), Viorel Arion (PDL), Adrian Bădulescu (PDL), Matei Brătianu (PSD), Mircea Cazan (PNL), Constantin Chirilă (PDL), Petru Farago (UDMR), Relu Fenechiu (PNL), Iusein Ibram (minorităţi), Varujan Pambuccian (minorităţi), Aura Vasile (PSD) şi Gheorghe Zoicaş (PSD). Votul de ieri reprezintă, însă, doar primul pas pentru aprobarea proiectului. Actul normativ mai trebuie votat de plenul Senatului, după care va ajunge la Camera Deputaţilor, care este decizională în acest caz. Ulterior, legea trebuie promulgată de preşedintele Traian Băsescu. ANCOM: Şi alte ţări întârzie Propunerea legislativă are la bază un proiect discutat de parlamentari cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Preşedintele instituţiei, Cătălin Marinescu, are şi o explicaţie pentru nerespectarea termenului de 25 mai. „Propunerea legislativă conţine multe aspecte tehnice, acesta fiind motivul pentru care necesită o analiză amănunţită a tuturor amendamentelor", a spus Marinescu. El a adăugat că, de altfel, cele mai multe ţări din cadrul UE sunt încă în curs de implementare a noilor reglementări în legislaţia naţională. „România depune toate diligenţele pentru a adopta în cel mai scurt timp noua lege telecom şi pentru a evita deschiderea unei proceduri de sancţionare din partea Comisiei Europene", a mai spus preşedintele ANCOM. 25 mai era termenul- limită pentru introducerea normelor UE privind telefonia. 500.000 de numere portate - În România erau la jumătatea anului trecut 4,68 milioane de linii de telefonie fixă şi 24,4 milioane de cartele SIM active. - Până la 16 mai, 500.224 de numere de telefon au fost portate, dintre care 340.047 de numere de telefonie mobilă şi 160.177 de numere de telefonie fixă. - În ceea ce priveşte numărul de portări realizate de către fiecare operator de telefonie mobilă, în calitate de furnizor acceptor, cele 340.047 de numere mobile portate se împart între Cosmote - 126.671 de numere, Vodafone - 107.041, Orange - 101.973, RCS&RDS - 3.645 şi Telemobil - 717. - Majoritatea gospodăriilor româneşti (56%) nu dispun de acces la internet, în timp ce, dintre cele care beneficiază de acces, cele mai multe (39%) folosesc reţeaua de telefonie fixă. Legea se aplică de astăzi în Estonia şi în Danemarca Ana-Maria Tolbaru Un număr de 25 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, nu se grăbesc să adopte regulile în legislaţia naţională. Comisia Europeană şi Consiliul, format din reprezentanţii statelor membre, au decis, în 2009, să introducă noi reguli privind sistemele de telecomunicaţii la nivel european - reţelele de telefonie şi de internet fiind considerate părţi importante ale pieţei europene unice. Termenul-limită pe care şi l-au dat chiar statele membre a fost 25 mai 2011. „Statele membre întârzie, în general, pentru că nu încep acest proces de implementare la timp, care nu se face de pe-o zi pe alta", a spus, pentru „Adevărul Europa", purtătorul de cuvânt al comisarului Neelie Kroes pentru Agendă Digitală, Jonathan Todd. Întocmirea legilor durează, aprobarea Parlamentului poate, de asemenea, să întârzie procesul de adoptare, dar ţările membre au avut la dispoziţie peste doi ani pentru a trece prin toate etapele de compunere a noilor reguli. Ţara noastră riscă amenzi Danemarca şi Estonia sunt singurele două state care au implementat prevederile UE în legislaţia naţională. „Am avut suficient de mult timp să adoptăm aceste legi, care sunt bune pentru cetăţenii noştri", a spus, pentru „Adevărul Europa", Jakob Alvi, purtătorul de cuvânt al reprezentanţei permanente a Danemarcei pe lângă UE. În cazul în care România nu anunţă că a adoptat legislaţia europeană miercuri (25 mai), ea va primi, în cursul a patru săptămâni, o scrisoare de la Comisie în care va fi anunţată că se află în infringement faţă de regulile UE. Dacă România nu-şi respectă promisiunile nici peste o lună, va trebui să plătească o amendă zilnică. „Aşteptăm un răspuns în următoarele săptămâni, statele membre mai au timp să facă ceva. Dacă nu, le vom taxa pe zi, începând cu ziua de 25 mai", a mai spus Todd.
