Efectivul de pensionari de asigurări sociale de stat a scăzut din noiembrie 2010 până în martie 2011 cu aproximativ 34.000, de la 4,782 la 4,748 milioane
Deficitul real al bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), respectiv diferenţa în minus dintre volumul de contribuţii de asigurări sociale (CAS) colectate de la angajatori, salariaţi şi alte persoane active şi cheltuielile cu pensiile de stat, a crescut cu 39% în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2010, de la 2,46 la 3,42 miliarde de lei, bani acoperiţi prin subvenţii de la bugetul de stat. Asta în condiţiile în care respectivele cheltuieli au avansat cu aproape 11%, de la 10,54 la 11,68 miliarde de lei, în vreme ce contribuţiile colectate s-au majorat cu doar 2,35%, de la 8,07 la 8,26 miliarde de lei. În primele 11 luni ale anului trecut, numărul total de pensionari de asigurări sociale de stat (fără pensionarii proveniţi din agricultură, al căror număr este în scădere continuă şi semnificativă) a crescut cu peste 40.000, de la 4.742.196 în decembrie 2009 la 4.782.532 în noiembrie 2010, respectiv cu o medie de circa 3.600 de persoane pe lună, potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP). Începând cu ultima lună a anului trecut însă, procesul s-a inversat aparent inexplicabil. Astfel, de la sfârşitul lui noiembrie 2010 până la finalul lunii martie 2011 inclusiv, nu mărul de pensionari a scăzut cu aproximativ 34.000 de persoane, de la 4.782.532 la 4.748.522. Cu toate acestea, cheltuiala lunară cu aceste pensii a crescut cu peste 120 de mili oa ne de lei, de la 3,551 la 3,673 mili ar de de lei. Val de decese în decembrie 2010 Una dintre primele explicaţii ale scăderii numărului de pensionari de asigurări sociale de stat din ul ti mele patru luni este recordul nefe ricit consemnat în decembrie 2010, când s-a înregistrat un maxim lunar al numărului de decese în rândul pensionarilor. Astfel, în ultima lună a anului trecut au murit nu mai puţin de 22.231 de pensionari, po trivit ultimelor date oficiale ale Mi nisterului Muncii, Familiei şi Pro tec ţiei Sociale (MMFPS). Acest număr este cu peste 54% mai mare decât media lunară a deceselor consemnate în rândul pensio narilor de asigurări sociale în 2010, de 14.414, în condiţiile în care anul trecut aproape 173.000 de pensio nari au părăsit sistemul prin deces. În acest fel, decesele din rândul pensionarilor au reprezentat peste 94% din cele 23.502 de decese consemnate în România în decembrie 2010, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna anterioară (noiembrie 2010), cei 13.998 de pensionari decedaţi au reprezentat doar circa 64% din numărul total de decese înregistrate la nivel naţional (21.901).
De ce scade numărul de pensionari? Numărul mare de pensionari de cedaţi în decembrie 2010 nu explică în totalitate fenomenul diminuării efectivului acestora din ultimele patru luni. O altă explicaţie se leagă de numărul de nou-intraţi în siste mul public de pensii. Potrivit datelor MMFPS, în decursul anului trecut numărul total al persoanelor care s-au înscris pentru toate tipurile de pensii de asigurări sociale (limită de vârstă, anticipată, invaliditate, ur maş) a fost de 307.282 (o medie lu na ră de peste 25.600), cu peste 77% mai mare decât cel al pensionarilor decedaţi - 173.000 (medie lunară de circa 14.400). În schimb, din noiembrie 2010 până în martie 2011 observăm că nu mărul pensionarilor pentru limită de vârstă a crescut cu doar 946 de persoane, adică o medie lunară de circa 237 de persoane. Asta în con di ţiile în care anul trecut media lunară a înscrierilor noi la pensie pentru li mită de vârstă era de peste 13.000. În privinţa beneficiarilor de pensie anticipată şi de invaliditate, nu mărul acestora a scăzut semnificativ în ultimele patru luni, parţial dato rită înăspririi criteriilor de pen sio nare pentru aceste categorii de la 1 ia nuarie 2011, a blocării pensio nă rilor anticipate noi între iunie şi de-cembrie 2010, precum şi a depen sionă rii unor beneficiari de pensii de invaliditate, ca urmare a reanali zării dosarelor şi stării de sănătate a acestora. Astfel, numărul de pensionari „anticipaţi” a scăzut cu 8.393 de persoane, de la 136.343 la 127.950, iar cel al pensionarilor pe caz de boală, cu peste 15.000 de persoane, de la 853.766 la 838.714. De pe plus pe minus Dacă aruncăm o privire pe evoluţia numărului de pensionari aflaţi în plată în intervalul noiembrie-decembrie 2010 (când era încă în vigoare vechea Lege 19/2000 pri vind sistemul public de pensii), ob servăm că pensionarii pentru limită de vârstă s-au înmulţit cu 2.500 în luna respectivă, în condiţiile în care înscrierile noi au fost în număr de 16.206, motivul principal fiind, pro babil, numărul mare de decese po menit mai sus. De la 1 ianuarie 2011 a intrat în vigoare noua lege a sistemului unitar de pensii publice (273/2010) şi nu s-au publicat încă date defalcate de către MMFPS cu privire la numărul exact de intrări şi ieşiri din sistem. În ianuarie faţă de decembrie, nu mărul pensionarilor pentru limită de vârstă a crescut cu doar 806 persoane, iar în februarie faţă de ianua rie cu 1.243 persoane. În schimb, în martie faţă de februarie, numărul a cestora a scăzut cu aproape 3.700 de persoane, fiind, la 31 martie 2011, de 3.225.209 persoane. Blocaj al dosarelor pe legea nouă Explicaţia este întârzierea adop tării şi publicării, de către autorităţi, a normelor de aplicare a noii legi a pensiilor, care a făcut ca, la multe ca se de pensii din teritoriu, dosarele de pensionare depuse după intrarea în vigoare a noii legi să nu poată fi pro cesate în termenul legal de 45 de zile de la depunere. Astfel, deşi Legea 263/2010 a in trat în vigoare de la 1 ianuarie 2011, Hotărârea de Guvern 257/2011 cu pri vire la normele ei de aplicare a fost publicată în Monitorul Oficial doar la finalul lunii trecute, pe 25 martie, astfel încât, practic, acestea nu au putut fi transpuse în practică de cât din aprilie. Din cauza întâr zie rii normelor de aplicare nu s-au pu tut pune la punct nici noile aplicaţii informatice destinate stabilirii drepturilor de pensie pe baza dosarelor de pensionare depuse după 1 ianua rie 2011, în condiţiile noii legi. În aceste condiţii, este de aşteptat ca, începând cu finalul lunii aprilie, nu mărul de pensionari să explode ze, întrucât se va relua ritmul normal de emitere a deciziilor de pensionare, pe toate dosarele care s-au acumulat la casele de pensii în pri mele trei luni scurse de la începutul anului. Şi militarii vor fi plătiţi din BASS Noua lege a pensiilor, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, prevede că pensiile celor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională urmează să fie plătite, ca toate celelalte, din bugetul asigurărilor sociale de stat, nu ca până acum, din bugetul de stat, prin intermediul instituţiilor abilitate (MApN, MAI, SRI etc.). În schimb, aceste instituţii trebuie să înceapă să plătească, de anul acesta, contribuţii de asigurări sociale ca toată lumea, de 31,3% (20,8% angajatorul, 10,5% salariatul) din veniturile lunare brute ale salariaţilor. Momentan însă, niciunul dintre aceste două lucruri nu se întâmplă. Motivul ţine tot de întârzierea cu care guvernanţii au elaborat şi publicat legislaţia secundară necesară. Astfel, HG nr. 233/2011 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale ale acestor instituţii a fost publicată în Monitorul Oficial abia pe 24 martie. Potrivit HG, aceste case de pensii sectoriale au printre atribuţii controlul îndeplinirii, de către instituţiile respective, a obligaţiilor de plată a contribuţiilor sociale şi impozitului pe venit şi de ţinere a evidenţei nominale a persoanelor asigurate, dar şi organizarea modului de stabilire şi plată a drepturilor de pensie pentru foştii salariaţi. În Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2011, capitole speciale sunt dedicate cheltuielilor destinate pensiilor foştilor angajaţi ai MApN, MAI şi SRI, care până acum erau plătite din bugetul de stat. Astfel, sunt prevăzute cheltuieli totale de 1.718.324.000 lei pentru pensiile militarilor, de 1.402.881.000 lei pentru pensionarii proveniţi din MAI şi de 186.373.000 lei pentru pensiile foştilor angajaţi ai SRI - în total, 3,3 miliarde lei. Cheltuiala cu pensiile a continuat să crească Chiar dacă numărul de pensionari a scăzut cu 17.300 de persoane din martie 2010 până în martie 2011, de la 4.765.822 la 4.748.522, în primele trei luni ale acestui an deficitul dintre volumul de contribuţii de asigurări sociale (CAS) colectate de la angajatori, salariaţi şi alte persoane active şi cheltuielile cu pensiile de stat a crescut cu 39% în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2010, de la 2,46 la 3,42 miliarde de lei. Asta în condiţiile în care respectivele cheltuieli au avansat cu aproape 11%, de la 10,54 la 11,68 miliarde de lei, în vreme ce contribuţiile colectate s-au majorat cu doar 2,35%, de la 8,07 la 8,26 miliarde de lei. Cheltuiala lunară cu pensiile de asigurări sociale de stat a crescut de la 3,5 miliarde de lei în martie 2010 la 3,67 miliarde de lei în martie 2011. Explicaţia este aceea că pensionarii nou-intraţi în sistem au pensii din ce în ce mai mari din punct de vedere nominal (chiar dacă cu putere de cumpărare redusă, cei mai mulţi), reflectând majorarea câştigurilor salariale din România ultimilor ani. Anul trecut, deficitul real al bugetului public de pensii a fost de 10,26 miliarde de lei, cu peste 48% mai mare decât nivelul acestuia din 2009, de 6,93 miliarde de lei.
