În 1966, M.m. cls. IV Constantin Boagiu era un simplu absolvent al Şcolii Militare de Maiştri de Marină, Secţia Electromecanică. Munca de partid şi sarcinile UTC l-au propulsat spre „mai sus".
La începutul anilor ‘70, maistrul militar Constantin Boagiu urmează cursurile Şcolii de Subingineri de Sudură din Portul Constanţa (un fel de „universitate muncitorească", la „fără frecvenţă"). Urmare a absolvirii, la locul de muncă al acestei şcoli, Constantin Boagiu este promovat căpitan. În 1989, Revoluţia l-a prins la Centrul de Scafandri cu gradul de maior la o secţie de asigurare logistică, funcţie în care se remarcă la Revoluţia constănţeană, conducând echipele de „meseriaşi" care aveau ordinul să spargă fişetele şi dulapurile din Primăria Constanţa (Amiral Constantin Iordache - „Şi ce dacă au murit oameni la revoluţie"!).
Ulterior, fără alte studii superioare, restructurarea Armatei l-a prins, în 1999, cu gradul echivalat în Marina Militară de căpitan-comandor (locotenent-colonel), deşi nu este clar care au fost aptitudinile domniei sale pentru a schimba specialitatea „sudură" cu specialitatea „marină". Oricum, cu acest grad a şi trecut în rezervă, în 1999, cu respectivele salarii compensatorii, la o vârstă la care, de altfel, colegii lui, maiştri militari principali, deja se gândeau la o binemeritată pensie!
Anul 2000, dar şi cariera politică a fiicei domniei sale, Anca Boagiu, îi aduce şi reîncadrarea în Marina Militară, de această dată pe o funcţie de comandor, „indispensabilă" de altfel Centrului de Scafandri. Controlul din iarna lui 2002 al SMG, condus de generalul Vasile Paul, iscat de scandalul banilor cheltuiţi aiurea, dar şi de dezvăluirile „Ţigareta" a dus la multe destituiri în Marina Militară, printre care şi retragerea discretă a lui Constantin Boagiu.
Anul 2011 o prinde însă, din nou, pe doamna Anca Boagiu, ministru al Guvernului PD-L, cu un tată avansat amiral în decembrie 2010, membru de frunte al comunităţii politico-militare constituite de UNPR în Constanţa. În definitiv, România trăieşte invers! În perioada comunistă generalii îşi făceau progeniturile miniştri. De ce în democraţie nu ar fi invers? Miniştrii să îşi recompenseze părinţii cu gradul de general?Ministrul Oprea îl avansează pe tatăl Ancăi BoagiuMinistrul Oprea îl avansează pe tatăl Ancăi Boagiu
