sâmbătă, 2 aprilie 2011

Gala premiilor - Academia Oamenilor de Ştiinţă din România

Gala premiilor -

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România

Maria Diana Popescu, Grafica Ion Măldărescu - Agero

Aer încărcat de lumină şi solemnitate la sediul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din Splaiul Independenţei, Bucureşti, unde, pe 31 martie 2011 s-a desfăşurat gala premiilor acordate de prestigioasa instituţie unor capete luminate ale României, cu recunoaştere naţională şi internaţională, pentru rezultatele de excepţie din anii 2008-2009. Cele 26 de premii poartă nume consacrate ale spiritualităţii româneşti: Nicolae Teodorescu, Ioan Ursu, Şerban Ţiţeica, Emil Pop, George Emil Palade, Radu Botezatu, Hermann Oberth, Ion Basgan, Amilcar Vasiliu, Eugen Rădulescu, Virgil Gligor, Vasile Gheţie, Ion Popescu Zeletin, Carol Davila, Alex Rădulescu, Petre Vancea, Petre Brânzei, Nicolas Georgescu Roegen, Anghel Rugină, Tudor Popescu, Henry Stahl, Constantin Noica, Dimitrie Cantemir, Constantin Prezan. S-au acordat premii pentru fiecare domeniu ştiinţific:

Ştiinţe Matematice: Premiul Nicolae Teodorescu 2008, Temistocle Bîrsan şi Dan Tiba - lucrarea Recreaţii ştiinţifice.

Ştiinţe Fizice: Premiul Ion Ursu 2008, Alexandru O. Pavelescu - lucrarea Analiza sistemelor de depozitare finală a deşeurilor radioactive în roca de granit şi Premiul Şerban Ţiţeica 2009, colectivul: Gunther Werth, Viorica N. Gheorghe, Fouad G. Major - lucrarea Charged Particle Traps II.

Ştiinţe Medicale: Premiul Carol Davila 2008, colectivul: Radu Ion Badea, Sorin Marian Dudea, Petru Adrian Mircea, Mircea Stamate - lucrarea Tratat de Ultrasonografie clinică, vol. III Aparat locomotor, ecografie intervenţională, progrese şi concepte noi în ultrasonografie, Premiul Alexandru Rădulescu 2008, Nicolae Gorun - lucrarea Caiete de traumatologie osteoarticulară specială (6) mâna, Premiul Carol Davila 2009, Horia Mureşian - lucrarea The clinical anatomy of the coronary arteres, Premiul Petre Vancea 2009, colectivul: Marieta Dumitrache, Magdalena Anitescu, Vasile Potop - lucrarea Traumatisme oculare, Premiul Petre Brânzei 2009, colectivul coordonat de Vasile Chiriţă, Aurel Papari şi Roxana Chiriţă - lucrarea Tratat de psihiatrie.

Ştiinţe Biologice: Premiul Emil Pop 2008, Gogu Gheorghiţă - lucrarea Despre biogeneză şi biorevoluţie, Premiul Emil Pop 2009, Anca-Narcisa Neagu şi Ionel Miron - lucrarea Bioindicatori de calitate a apelor curgătoare, Premiul George Palade 2008, Cornelia Guja - lucrarea Antropologie informaţională.

Ştiinţe Geonomice: Premiul Radu Botezatu 2009, colectivul: Aurel Ardelean şi Octavian Mândruţ - lucrarea Mediul natural al regiunii Arad-Zarand şi toponimia geografică.

Ştiinţe Tehnice: Premiul Hermann Oberth 2008, colectivul: V.N. Constantinescu, S. Dănăilă, S. Găletuşe - lucrarea Dinamica fluidelor în regim turbulent, Premiul Hermann Oberth 2009, colectivul: Adrian Vâlciu, Ion N. Chiuţă, Elena Anghel - lucrarea Managementul infrastructurii critice a sistemelor energetice, Premiul Martin Bercovici a fost acordat de Comisia Energie M, lui Mircea Eremia, pentru întreaga activitate, Premiul Ion Basgan, Gheorghe Buliga - lucrarea Un secol de industrie gazieră. Oameni şi fapte.

Ştiinţe Agricole: Premiul Amilcar Vasiliu 2008, colectivu: Leon Sorin Muntean, Solăvăstru Cernea, Gavrilă Morar, Marcel M. Duda, Dan I. Vârban, Sorin Muntean - lucrarea Fitotehnia, Premiul Virgil Gligor 2008, Liviu Alexandru Mărghitaş - lucrarea Albinele şi produsele lor, Premiul Vasile Gheţie 2008, Lucian Ioniţă - lucrarea Patologie şi clinică medicală veterinară, vol. I şi II, Premiul Ion Popescu Zeletin 2008, Ovidiu Badea - lucrarea Manual privind metodologia de supraveghere pe termen lung a stării ecosistemelor forestiere aflate sub acţiunea poluării atmosferice şi modificărilor climatice, Premiul Vasiliu Amilcar 2009, colectivul: Valeriu Tabără, Georgeta Pop, Radu Şumălan, Lucian Rusnac, Iuliana Popescu - lucrarea Cultivarea şi prelucrarea plantelor oleaginoase în scopul obţinerii de biocombustibili, Premiul Eugen Rădulescu 2009, Dumitru Beceanu - lucrarea Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor, Premiul Vasile Gheţie 2009, acordat Academicianului prof. dr. Alexandru Bogdan pentru întreaga activitate, Premiul Ion Popescu Zeletin 2009, Georgeta Mihai - lucrarea Surse de seminţe testate pentru principalele specii de arbori forestieri din România, Premiul I.F. Radu 2009, colectivului: N. Pomohaci, I. Cioltean, A. Popa, D. Mohoran, A. Bunea, Luminita Visan, I. Chioran - lucrarea Producerea băuturilor alcoolice tradiţionale în ţara palincii.

Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice: Premiul Nicolas Georgescu Roegen 2008, Vasile Stănescu, lucrarea Globalizarea spre o noua treapta de civilizaţie, Premiul Anghel Ruguină 2008, colectivul: Florian Buse, Aurelian Simionescu, Nicolae Bud, lucrareaManagementul proiectelor, Premiul Tudor Popescu 2008, Cristian Ionescu - lucrarea Tratat de drept constituţional contemporan,Premiul Nicolas Georgescu Roegen 2009, Gheorghe Manolescu - lucrarea Politică monetară în perspectiva globalizării, Premiul Anghel Rugină 2009, Ioan Bogdan - lucrarea Managementul riscului în afaceri, Premiul Henry Stahl 2009, colectivul: Ilie Bădescu, Ozana Cucu Oancea, Gheorghe Şişeştean - lucrarea Tratat de sociologie rurală.

Ştiinţe Filosofice: Premiul Constantin Noica 2009, Dumitru Constantin Dulcan - lucrarea Inteligenţa materiei.

Ştiinţe Istorice: Premiul Dimitrie Cantemir 2008, Gheorghe Potra - lucrarea Nicolae Titulescu, premiul Dimitrie Cantemir 2009, colectivul: Fănuş Neagu, Alexandru V. Diţă, Virgil Joiţa, Nicolae Şerbănescu, Radu S. Vergatti, Dan Zamfirescu - lucrarea Mircea cel Mare, scutul Europei.

Ştiinţe Militare, Premiul Constantin Prezan 2009, colectivul: Teodor Frunzeti şi Vladimir Zodian - lucrarea Lumea 2009, Enciclopedie politică şi militară.

„Păstrăm tradiţia acestor premii din 1996, cînd erau mai puţine, dar au beneficiat de ele somităţi ale culturii noastre. De anul acesta am diversificat acordarea premiilor, astfel încît să cuprindă toate domeniile de activitate. Cred că reprezintă ceva pentru elita noastră ştiinţifică, trebuie să le acordăm, chiar şi în aceste condiţii deosebit de grele, cînd trei academii din cinci, între care şi Academia Oamenilor de Ştiinţă, au fost văduvite de sprijinul statului, prin iniţiativa ministrului Daniel Funeriu. Bugetul acestor trei academii reprezintă 0,01% din bugetul României”, a declarat, general Vasile Cândea, doctor în ştiinţe medicale, preşedintele Academiei Oamenilor de ştiinţă din România, înfiinţată în anul 1956.

Deşi nu există mişcare ştiinţifică academică de o asemenea factură, cu aport şi receptivitate atît de însemnate precum arhitectura şi respiraţia de spirit a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, care de mai bine de cinci decenii face un transfer novator de binefacere în plan naţional şi internaţional, Guvernul a adoptat o hotărîre prin care s-a stopat finanţarea AOŞR, pentru a face economie la buget. Nu este vorba numai de receptivitate, de însemnătate, ci de modul cum este gestionată activitatea instituţiei de către Doctor în ştiinţe medicale, general Vasile Cândea, cardilog, omulul de ştiinţă, cercetătorul şi OMUL, prin existenţă, activitate şi operă, însuşi un model care înfrăţeşte demnitatea şi onoarea cu spiritul naţional şi universal. Chiar şi în aceste condiţii vitrege, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România rămîne fidelă sieşi, principiilor sale, instituţiilor care prin realizările lor contribuie la dezvoltarea ştiinţei, a creaţiei, dar şi membrilor săi - personalităţi ştiinţifice care amprentează cu reprezentativitate registrul naţional şi universal. Realizările vorbesc de la sine despre slujitorii acestei instituţii academice şi despre interesul crescut faţă de valorile românismului. Gaudeamus igitur! Nu există mulţumire mai mare pentru omul de ştiinţă contemporan - medicul, cercetătorul, fizicianul, filosoful, istoricul - decît recunoaşterea muncii creatoare. În acest prezent sufocat de politici iraţionale, cînd se manifestă un interes vădit în păstrarea tăcerii asupra capetelor luminate ale României, apreciez şi respect demersul onorant al domniei sale, academician Vasile Cândea. Condamn însă instituţiile de presă care nu au ochi pentru valorile româneşti enumerate mai sus, ci pentru şouri ieftine şi vulgare, pentru politici scandaloase şi manipulare.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de