Sindicatele pensionarilor militari, manipulate de serviciile secrete ale MApN?
 |
Câteva mişcări de-a dreptul haotice şi de neînţeles desfăşurate în ultima vreme de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate par să indice faptul că serviciile secrete ale Armatei, aflate sub conducerea lui Moş Teacă, ministrul Apărării Naţionale, lucrează intens la anihilarea acestui sindicat, perceput ca vector de ameninţare pentru Traian Băsescu şi pentru guvernul Boc.
Cea mai recentă mişcare de sabotare a demersului sindicatului în justiţie a venit, în mod surprinzător, dintr-o idee lansată prin răstălmacirea afirmaţiilor unui avocat, făcute într-o emisiune a lui Radu Moraru - cântăreţul preferat al lui Băsescu - de la aproape inexistenta televiziune 10 TV. La emisiunea cu pricina, avocatul Bogdan Gâlcă ar fi afirmat că va cere tribunalului disjungerea acţiunii grupului de pensionari pentru ca fiecare persoană să se constituie într-un caz aparte, la instanţa de la locul de domiciliu. Câteva ore mai târziu, avocatul Gâlcă s-a declarat surprins de dezinformarea în care ar fi fost implicat fără voia sa şi a negat vehement că ar fi adeptul unei astfel de soluţii. Bogdan Gâlcă s-a speriat probabil de urmările lăudăroşeniilor sale din studioul lui Radu Moraru. Avocatul chiar se bătuse cu pumnii în piept, la 10 TV, spunând că el a reuşit să blocheze tribunalul cu cererile sale individuale, peste 6.000, conform propriilor declaraţii.
Numai că avocatul Gâlcă minte sau pur şi simplu s-a răzgândit de teamă. Cel mai probabil, Bogdan Gâlcă minte, întrucât ideea disjungerii, atribuită respectivului, a fost deja îmbrăţişată în procesele aviatorilor, diplomaţilor, grefierilor, împotriva recalculării pensiilor în baza HG 737 /2010. Chiar la termenul din 31.01.2011, judecătoarea, din proprie iniţiativă, fără o cerere a vreuneia dintre părţi, a dispus disjungerea din grupul constituit şi trimiterea dosarelor spre Galaţi, Vâlcea... Mehedinţi, respectiv la instanţele de la locurile de domiciliu ale reclamanţilor. Mai mult, ideea convine de minune şi Tribunalului Municipiului Bucureşti, pentru motivarea cerererii de suplimentare cu 240 de judecători şi grefieri, invocând numărul mare de dosare. Susţinătorii acestei idei în frunte cu avocatul Bogdan Gâlcă spun că, în acest mod se vor bloca tribunalele cu zeci de mii de dosare. Însă orice om de bun-simţ se poate întreba de când blocarea justiţiei a devenit un fapt pozitiv?
Oricine judecă logic realizează că, în fapt, o asemenea decizie este doar pe placul guvernului Boc, făcând astfel jocul celor de la putere, pentru ca în acest mod se va ajunge o tergiversare şi prelungire a termenelor la instanţele din toată ţara, chestiune care este doar în dezavantajul părţilor reclamante. Să ne imaginăm ce ar însemna ca fiecare pensionar reclamant să aibă propria acţiune, propriul avocat şi ce costuri, câte eforturi sunt implicate, atât pentru reclamanţi, cât şi pentru avocaţii acestora.
În încercarea de a afla ce s-a întâmplat cu acţiunile Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate şi ce stă în spatele acţiunilor avocatului Bogdan Gâlcă, cotidianul.ro l-a contactat pe avocatul Gheorghe Piperea, specializat în procese colective.
Iată ce ne-a declarat prof. dr. Gheorghe Piperea: "Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti, secţia litigii de muncă, pare că au decis, în mod individual (dar repetat la mai toţi judecătorii sectiei) sau la nivel de secţie, să nu mai permită la Bucureşti înregistrarea sau derularea de procese colective în materie de contestare a deciziilor de reducere a pensiilor şi, în general, să nu mai permită procese colective în toate materiile, ci doar procese individuale. În mod evident, dacă este o decizie şi nu doar o idee a unuia sau mai multor judecători, este o decizie ilegală cel puţin din două motive - încalca art. 48 Cpr.civ., care permite co-participarea procesuală, şi încalcă principiul independenţei şi imparţialităţii judecătorului, care ne spune că judecătorul se supune numai legii şi conştiinţei sale! Decizia este nu doar ilegală, ci şi imorală, pentru că înşişi judecătorii, unii dintre ei membri ai acestei secţii, au dat statul în judecată, în trecutul apropiat, pentru drepturi salariale şi sociale. În plus, pentru cazurile în care reclamanţii nu au domiciliul în Bucureşti, «surpriza» pregătită este trimiterea dosarului la tribunalul de domiciliu, pe motiv că legea pensiilor stabileşte că este competent şi tribunalul de la domiciliul reclamantului.
Aşadar, oamenii se asociază în procese pentru a plăti avocaţi buni din Bucureşti, dar cu costuri incomparabil mai reduse faţă de ipoteza unui proces individual (un onorariu de 5000 euro, să zicem, perceput de la 200 de persoane, înseamnă 25 de euro per persoană), pentru a avea şanse mai mari de a câştiga contra autorităţilor care abuzează de puterea încredinţată de cetăţeni, pentru a obţine reparaţia în timp util, eventual înainte de a deceda (să nu uitam totuşi că reclamanţii sunt pensionari). Iar justiţia română ce face? Îi trimite pe aceşti oameni la ei acasă, pentru a mai pierde nişte ani de zile, şi le indică să îşi pună fiecare avocat, în procese individuale. Alt avocat decât cel ales împreună cu grupul de pensionari, alegere făcută după multe analize, şedinţe, timp şi cotizaţii plătite sindicatelor. Adică să plătească de cel puţin 20 de ori mai mult (niciun avocat serios nu va accepta un dosar atât de complicat pentru mai puţin de 500 euro pe cap de reclamant).
Ce s-a întâmplat ieri în procesul pe care îl am pentru un număr de 192 pensionari aviatori (plus asociaţia lor, care nu este un sindicat, ci un ONG): cu o incredibilă ostilate şi cu o destul de preocupantă lipsă de maturitate, judecătorul a început să împartă reclamanţii pe tribunal, dictând grefierei numele fiecărui reclamant care trebuie să fie trimis la instanţa sa de domiciliu. Implicit, aceşti reclamanţi sunt obligaţi să îşi continue procesele în mod individual, şi nu în Bucureşti (unde se află sediul reclamantului principal, asociaţia pensionarilor, şi sediul pârâţilor principali, Ministerul Muncii şi Casa Naţională de Pensii), ci la ei acasă. Există desigur şanse mari ca instanţele lor de domiciliu să îşi decline competenţa la Tribunalul Bucureşti, ceea ce înseamnă nu luni de zile, ci ani de suspendare în fapt a procesului acestor oameni. Evident că dreptul lor de acces la o justiţie efectivă şi nu iluzorie va fi, practic, aneantizat. Revenind la procedură, măsurile dispuse de judecător erau evident luate deja, pentru că le citea de pe o listă. Ca să nu mai vorbim că, în mod ironic, după ce luase deja aceste două decizii, judecătorul m-a întrebat şi pe mine, în treacăt, că tot eram acolo, dacă sunt de acord cu disjungerea. Desigur că, dat fiind pericolul pierderii strategiei iniţiale, precum şi pentru faptul că, ostil fiind, judecătorul s-a mai şi antepronunţat, în sensul că a apucat deja să dicteze grefierei declinarea de competenţă şi disjungerea (separarea cauzelor), am fost nevoit să recuz judecătorul, ceea ce nu fac decât foarte, foarte rar. Pentru că eu cred că singura autoritate în stat la care mai poţi apela atunci când deţinătorii puterii politice sau economice abuzează de această putere este judecătorul. Dacă şi judecătorul se manifestă atât de ostil şi se derobează (în sensul propriu al cuvântului, de dezînvestire, de dezbrăcare de robă) de cauză, atunci unde să ne mai plângem?
în orice caz, toată lumea s-ar putea întreba de ce judecătorii unei secţii (foarte aglomerate deja cu litigii de muncă, litigii care sunt, la propriu, pe viaţă şi pe moarte) ar dori să aibă, în loc de două-trei procese colective, câteva mii de procesele individuale, separate? Adică, la numărul şi aşa mare de cauze aflate pe rol, să se adauge încă câteva mii, dacă nu cumva zeci de mii?".
Coroborând declaraţia profesorului de drept Gheorghe Piperea cu ciudatele întâmplări de luni, în centrul cărora s-a situat avocatul (al cui???) Bogdan Gâlcă, inevitabil apar câteva întrebări. Cine şi în ce interes foloseşte straniul personaj Gâlcă Bogdan?! Gâlcă a fost într-adevăr răstălmăcit, aşa cum susţine, sau domnia sa ştie foarte bine al cui şi ce joc face, şi că tot acest joc al său are ca scop final manipularea pensionarilor militari pe un drum fals care să ducă de fapt la o victorie guvernului Boc împotriva acestor categorii sociale cărora puterea actuală le-a tăiat abuziv din venituri?!
Precizăm că, până la finalizarea acestui articol, cotidianul.ro a încercat de mai multe ori să ia legătura cu avocatul Bogdan Gâlcă, însă acesta nu a răspuns la niciunul din apelurile noastre telefonice.
