• sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat prin lege separată, deci lege specială, în Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile, în Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria, deci capitol special într-o lege unitară, nu unică; • baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima lună de activitate în Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel, sau de media soldelor pe ultimele trei sau şase luni în Franţa şi Egipt, precum şi de vechimea integrală în armată (în majoritatea ţărilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25). În Franţa, limita maximă pentru serviciul activ este de 25 de ani, dar există şi o limită minimă, care este de 15 ani, de la care se poate primi pensie de serviciu; • în majoritatea ţărilor NATO, pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 75-80% din valoarea soldelor pe ultimele 1-3-6 luni; • din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ (schimbarea obligatorie multiplă a reşedinţei, conform cerinţelor postului) şi a constrângerii de a lipsi pe perioade lungi de lângă familie, pensia militarului francez se majorează cu 10% pentru cei care au de crescut trei copii, la care se mai adaugă încă 5% pentru fiecare copil în plus; • în armata portugheză, valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionării, deoarece nu este supusă impozitării.
Si in Rusia, rezervistilor ˝nesimtiti˝ li s-au majorat pensiile cu 30-40%.
Oare statele alea ˝inapoiate˝ nu au auzit de legi unitare?
