CIVIL | MILITAR |
SALÁRIU, salarii, s. n. Sumă de bani pe care o primeşte o persoană pentru munca depusă într-o perioadă de timp (săptămână, lună); leafă2. [Var.: (pop.)salár s. n.]
NP: este negociat de Guvern, sindicate si patronate.
Începând din 1990: - sindicatele au negociat salariile angajaţilor şi s-au stabilit: plata pe ora de muncă, ore suplimentare, sporuri, prime, şiplata dublă a orelor lucrate sâmbăta, duminica, sărbători legale etc; - la angajare fiecare salariat negociază cu angajatorul salariul, primele şi alte drepturi salariale. | SÓLDĂ, solde, s. f. Sumă de bani plătită militarilor și personalului civil din armată
NP: este impusă de Guvern.
Din 1990 şi până în prezent cadrele militare nu au beneficiat de prevederile legislative privind salarizarea din sistemul civil (plata pe ora de muncă, ore suplimentare, plata dublă a orelor lucrate sâmbăta, duminica, sărbători legale etc). |
PÉNSIE, pensii, s. f. Sumă de bani lunară ce se acordă persoanelor care au ieşit din activitatea profesională pentru limită de vârstă, pentru invaliditate etc. sau care şi-au pierdut susţinătorul şi sunt incapabile de muncă.
NP: este negociată de Guvern, sindicate şi patronate Vârsta de ieşire la pensie pentru salariaţi, indiferent de funcţia sau locul de muncă, este în prezent de 55 ani. | Niciun rezultat relevant pentru „pensie militara”.
NP : şedinţa comună a parlamentului din 2001 a aprobat, în unanimitate de voturi, L-164 privind pensiile militare de stat.
LEGEA nr. 80 din 11 iulie 1995 stabileşte: ART. 92^1 In Ministerul Apărării Naţionale limitele de vârsta in grad, în ani, până la care ofiţerii pot fi menţinuţi în activitate, …., sunt: a) pentru sublocotenent si aspirant: - in activitate b) pentru locotenent: - in activitate c) pentru căpitan: - in activitate d) pentru maior si locotenent-comandor: - in activitate e) pentru locotenent-colonel si căpitan-comandor: - in activitate f) pentru colonel si comandor: - in activitate ART. 93 Limitele de vârstă în grad, în ani, până la care maiştrii militari şi subofiţerii pot fi menţinuţi în activitate, ……, sunt: a) pentru maistru militar clasa a IV-a si sergent major: - in activitate b) pentru maistru militar clasa a III-a si plutonier: - in activitate c) pentru maistru militar clasa a II-a si plutonier major: - in activitate d) pentru maistru militar clasa I si plutonier adjutant: - in activitate
NP: În Ministerul Apărării Naţionale nu toate funcţiile sunt de colonel sau maistru militar clasa I si plutonier adjutant pentru a se respecta vârsta de 55 ani pentru ieşirea la pensie a cadrelor militare numită de actuala putere stagiu militar complet, de ce s-a impus prin lege aceste limite, ce vină au cadrele militare cărora li s-a redus funcţia/gradul şi au trecut în rezervă datorită restructurării armatei.
LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (**republicată**)(* privind pensiile militare de stat stabileşte la: Art. 11: Pensia de serviciu poate fi: a) pentru limita de vârsta; b) anticipata; c) anticipata parţială. ART. 16 (1) Cadrele militare în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel: a) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar; b) la împlinirea vârstei de 45 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar. ART. 22 Pensia de serviciu pentru limita de vârsta şi pensia anticipata se determina în procente din baza de calcul, astfel: a) pentru activitatea desfăşurata în condiţii normale, 60%; b) pentru activitatea desfăşurata în condiţii deosebite, 62%; c) pentru activitatea desfăşurata în condiţii speciale, 64%. |
Constituţia României prevede drepturile, libertăţile si îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor. | LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizata*) privind statutul cadrelor militare prevede: ART. 28 Cadrelor militare in activitate le este interzisa exercitarea următoarelor drepturi: a) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda prin orice mijloace sau alte activitati in favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru functii publice; b) sa candideze pentru a fi alese in administratia publica locala si in Parlamentul Romaniei, precum si in functia de Presedinte al Romaniei; c) sa declare sau sa participe la greva. ART. 29 Cadrelor militare in activitate le este restrinsa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel: a) opiniile politice pot fi exprimate numai in afara serviciului; b) exprimarea in public a unor opinii contrare intereselor Romaniei si fortelor armate nu este permisa; c) conditiile in care cadrele militare in activitate vor putea sa prezinte public informatii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apararii nationale; d) aderarea la culte religioase este libera, mai putin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de pastrare a ordinii publice, precum si la cele care incalca bunele moravuri sau afecteaza exercitarea profesiei; e) constituirea in diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-stiintific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu exceptia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii si disciplinei specifice institutiei armatei, este permisa in conditiile stabilite prin regulamentele militare; f) abrogata; g) participarea la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau intruniri cu caracter politic ori sindical este interzisa, cu exceptia activitatilor la care se participa in misiune; h) cadrele militare in activitate se pot deplasa in strainatate in conditiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale. ART. 30 (1) Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate au obligatia de a nu efectua activitati care contravin demnitatii, prestigiului si normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare. (2) Cadrelor militare in activitate le este interzis: a) sa indeplineasca alte functii decit cele in care sint incadrate, cu exceptia cumulului prevazut de lege, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale; b) sa fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizatii ori societati comerciale, cu exceptia celor numite in consiliile de administratie ale regiilor autonome si societatilor comerciale din subordinea Ministerului Apararii Nationale, din cadrul industriei de aparare sau in legatura cu aceasta. ART. 31 Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in rezerva, pe timpul cit sint concentrati sau mobilizati in unitati militare, pot ramine membri ai partidelor, formatiunilor sau organizatiilor politice, precum si ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisa desfasurarea oricaror activitati cu caracter politic sau sindical, in unitati militare. ART. 35 (1) Pentru apararea onoarei cadrelor militare si evitarea abuzurilor, cercetarea si judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeasi natura savirsite de acestea, in armata, se infiinteaza consilii de onoare si consilii de judecata. (2) Consiliile de onoare se constituie in fiecare unitate, iar consiliile de judecata la organele centrale ale Ministerului Apararii Nationale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata si de corp de armata, precum si la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale. (3) Organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata se stabilesc prin regulamentele militare.
FORMA INIŢIALĂ A LEGII Sectiunea 3 -Interzicerea sau restringerea exercitiului unor drepturi si libertati Art. 29 Cadrelor militare in activitate le este restrinsa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel: f) incheierea casatoriei este libera in conditiile legii. Casatoria cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romana este conditionata de obtinerea aprobarii prealabile a ministrului apararii nationale; Art. 35 Pentru apararea onoarei cadrelor militare si evitarea abuzurilor, cercetarea si judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeasi natura savirsite de acestea, in armata, se infiinteaza consilii de onoare si consilii de judecata. Consiliile de onoare se constituie in fiecare unitate, iar consiliile de judecata la organele centrale ale Ministerului Apararii Nationale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata si de corp de armata, precum si la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale. Organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata se stabilesc prin regulamentele militare.
|
NP: notă personală
Concluzii:
- Dacă toate pensiile din România vor fi calculate după contributivitate, este normal şi firesc, ca toţi angajaţii să beneficieze de aceleaşi lege a muncii, de sindicat, de negocieri la angajare, etc
- Legea 80/1995 şi Legea 164/2001 – legi organice - nu au fost declarate, până în prezent, ca fiind neconstituţionale sau abuzive.
- Recalcularea pensiilor militare, după reglementările Legii 19/2000, consider că este un abuz al actualei guvernări care nu a luat în considerare şi legislaţia, în vigoare, pe timpul activităţii cadrelor militare (vezi tabel L-80/1995, art.28-31, 35; L164/2001, art.11, 16, 22; salariu/soldă).
Nota: L19/2000 Art. 169. - (1) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.
