PETITIA ADRESATA DE A.C.M.R.R. DIN S.R.I. PARLAMENTULUI EUROPEAN COMISIA PENTRU PETITII "VREM SA MUNCIM":
Oct. 28 2010
C a t r e,
PARLAMENTUL EUROPEAN COMISIA PENTRU PETITIl "VREM SA MUNCIM"
Pentru a putea intra in NATO, una din conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca Romania a fost REDUCEREA EFECTIVELOR MILITARE. Acest lucru nu a fost posibil decat prin desfiintarea unui mare numar de unitati militare si trecerea in rezerva CU MULT .IiNAINTEA VARSTEI DE PENSIONARE a multor cadre militare; astfel a aparut ORDONANTA GUVERNULUI nr. 7 pe 1998, care stipuleaza: „Act. 24. Personalul militar pensionat in conditiile prezentei ordonante poate cumula pensia cu salariul obtinut in cazul in care isi continua activitatea ca angajat sau cu veniturile suplimentare realizate prin activitati in scop lucrativ/' Asa au aparut cadrele militare disponibilizate, adica trecute in rezerva cu mult inainte de implinirea varstei de 55 de ani, CU DREPT DE PENSIE INCOMPLETA (penalizarile mergand pana la 40%), DAR SI CU DREPT DE MUNCA.
Calculul pensiilor militare, inclusiv pentru cei disponibilizari, s-a facut conform LEGII 164 din 2001 privind pensiile militare de stat, care stipuleaza: "Art. 26. (1.) Persoanele care beneficiaza de pensie militara de serviciu pot fi incadrate in munca, pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, dupa caz, inclusiv in sectorul public, beneficiind de drepturile salariate corespunzatoare functiei in care sunt: incadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzator vechimii in munca, dobandite pana la data pensionarii. (2) Persoanele prevazute la alin. (1.) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective."
In decembrie 2009 a aparut Legea 329 care, printre altele, a interzis si cumulul pensiei (indiferent de felul acesteia) cu salariul din sectorul bugetar. Prin prevederile Cap. IV din Legea nr. 329/2009 au fost incalcate urmatoarele:
I. prevederile Constitutionale:
· art. 1 5 alin. 2 (Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile);
· art. 16 alin. 1 (Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari);
· art. 20 alin.l si 2 (Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte);
· art. 41 alin. 1 (Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera);
· art. 44 (Dreptul de proprietate privata);
· art. 47 alin. 1 si al. 2 (Dreptul la trai decent si la pensie);
· art. 53 alin. 1 si al.2 (Interzicerea restrangerii exercitiului unor drepturi sau libertati);
· art. 148 alin. 2 si 4 (prioritatea prevederilor tratatelor Uniunii Europene fata de dispozitiile contrare din legile interne);
II. art. 1 din O.G. nr. 137/2000, privind prevenirea si sanctionarea
tuturor formelor de discriminare;
II. din punct de vedere at actelor internationale pe care
Romania le-a ratificat si care sunt parte din dreptul intern, Legea
129/2009 incalca:
· art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitor la interzicerea oricarei discriminari (Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebirebazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie). Or, Legea nr. 329/2009 face deosebire intre angajatii din sistemul bugetar si cei din sistemul privat, dintre cei care au "peste" un anumit cuantum al pensiei si cei care. au "sub" acest cuantum, cei care "cumuleaza" si cei care "nu cumuleaza";
· art. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului (fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in prezenta declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari. in afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international ai tarii sau al teritoriului de c;-ire. tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sunt independente, sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari de suveranitate), coroborat cu art. / si 8 din acelasi Act;
· art. 1 din Protocolul aditional nr. 12 ia Conventia Europeana a Drepturilor Omului (Interzicerea generala a discriminarii);
· art. I alin. !. din Primul Protocol aditional la Conventie (20.03 19uj2) privind protectia proprietatii ("Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international) A obliga un pensionar militar sa "opteze" intre pensie si salariu, in conditiile in care acesta nu a implinit inca varsta legala de. pensionare, a dobandit dreptul de a munci si de a cumula pensia incomplete cu salariul reprezinta o nesocotire grava a dreptului do proprietate CEDO, 2002, (cauza Buchen contra Cehiei);
· art. 2 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice "1. Statele parti la prezentul Pact se angajeaza sa respecte si sa garanteze tuturor indivizilor care se gasesc pe teritoriul lor si tin de competenta lor drepturile recunoscute in prezentul Pact, fara nici o deosebire, in special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau intemeiata pe orice alta imprejurare, 2. Statele parti la prezentul pac! se angajeaza sa garanteze ca drepturile enuntate in el vor fi exercitate fara nici o discriminare intemeiata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alta imprejurare";
· art. 6 pct. 1 din Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, care recunoaste si garanteaza dreptul la munca ("Statele parti la prezentul Pact recunosc dreptul la munca ce cuprinde dreptul pe care ii are orice persoana de a obtine posibilitatea sa-si castige existenta printro munca liber aleasa sau acceptata si vor lua masuri potrivite pentru garantarea acestui drept");
· art. 1 punctele 2 si 4, art. 20, 23 si art. 24 din Carta Sociala Europeana din 3 mai 1996;
· art. 6 din Tratatul Uniunii Europene.
"(1) Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile prevazute in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptata la 12 decembrie 200/, la Strasbourg, care are aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor. Dispozitiile cuprinse in carta nu extind in niciun fel competentele Uniunii astfel cum sunt definite in tratate. Drepturile, libertatile si principiile prevazute in carta se interpreteaza in conformitate cu dispozitiile generale din titlul VII al Cartei privind interpretarea si punerea sa in aplicare si cu luarea in considerare in mod corespunzator a explicatiilor mentionate in Carta, care prevad izvoarele acestor dispozitii.
(2) Uniunea adera la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Competentele Uniunii, astfel cum sunt definite in tratate, nu sunt modificate de aceasta aderare.
(3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Conventia europeana pentru ap&rarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si astfel cum rezulta din traditiile constitutionale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii)."
Fata de aspectele prezentate mai sus, va rugam sa dispuneti masurile ce se impun.
AVEM ONOAREA SA VA SALUTAM !
CATRE, PARLAMENTUL EUROPEAN
COMISIA PENTRU PETItII
"APEL LA RAtIUNE"
Guvernul Romanici a depus \» Senat, ca prima camera sesizata, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice; analizand continutul acestui proiect, raportat la situatia cadrelor militare in rezerva (carora urmeaza sa li se recalculeze pensiile aflate in plata), se constata ca textul propus Parlamentului Romaniei spre dezbatere, adoptare si legiferare este, sub numeroase aspecte, esential neconstitutional, vadit nelegal, discriminatoriu, intocmit cu incalcarea grava a normelor obligatorii ale Comunitatii Europene, cu nesocotirea practicii constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
I. Recalcularea pensiilor militare este neconstitutionala
deoarece incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie:
"Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile." Principiul neretroactivitatii impune niste reguli pentru o lege noua, in sensul ca:
l.a. legea noua nu reglementeaza raporturile juridice aparute, modificate sau stinse inainte de intrarea ei in vigoare. Nimeni nu poate actiona in conformitate cu niste norme care nu exista, nu poate respecta niste norme care nu au fost adoptate si poate nimeni nu se gandeste ca vor apare. Daca legea noua ar anula ceea ce a statuat vechea lege, increderea in lege s-ar diminua, s-ar aduce atingere grava Iu autoritatea legii, iar vointa de a da ascultare legilor ar scadea considerabil;":
I.b. legea noua se aplica fara a fi retroactiva in cazul situatiilor juridice care vor apare, modifica sau stinge, dupa intrarea in vigoare a legii, in cazul situatiilor juridice in curs de formare, modificare sau stingere la data intrarii in vigoare a legii si in cazul efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute;
Concluzia este ca daca se aplica o astfel de masura se poate aprecia ca Romania nu este un stat de drept unde legea este suverana.
II. Sistemul de pensii militare nu poate fi inclus in sistemul de pensii de stat unic.
a. Sistemul de pensii militare nu a fost niciodata un sistem contributiv, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat si a altor drepturi de asigurari sociale se asigura de la bugetul de stal prin bugetele Ministerului Apararii, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii. Militarii nu au contribuit niciodata la bugetul asiguratilor sociale de stat, ei au avut o contributie pentru pensia suplimentara de 5%, care de la intrarea in vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, conform prevederilor art 78 alin. (2), a devenit contributie individuala la bugetul de stat si nu la bugetul asigurarilor sociale de stat;
II.b. Sistemul pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr. 164/2001 care este corelata cu legislatia europeana, face parte clin sistemele, ocupationale de pensii guvernate de directivele Comunitatii Europene (Directiva 86/378/EEC, amendata prin Directiva 97/96/EC adoptata in considerarea jurispi udenfei Curtii Europene de Justitie). Conform reglementarilor comunitare, criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupationai sunt indeplinite in totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din Romania, respectiv:
- aceasta iege se refera la o categorie particulara de lucratori -cadrele militare, asa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
- acordarea pensiei este direct legata de durata serviciului militar;
- pensia este calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului (ultima solda a cadrului militar).
Este lesne de observat din cuprinsul mal sus aratat al celor doua Directive - obligatorii pentru Statele membre al Uniunii Europene - ca situatia militarilor' ce indeplinesc cumulativ conditiile de pensionare, conform normelor legale in vigoare, este perfect incadrata in acest text, fiind, deci, total contrara legislatiei europene orice incercare de a modifica actualul statut al militarilor.
Guvernul Romaniei 3 fost deja atentionat prin Raportul de consultare din 31.0l.2007 al Comisiei Europene, prin care „se atrage atentia asupra faptului ca, pentru legislatia neconforma Directivelor comunitare, Comitetul Ministrilor va transmite Romaniei scrisori de notificare oficiala, declansand, astfel, actiunea de neandeplinlre a obligatiilor de Stat membru al U.E ." ;
III. Prin mentinerea modului de acordare si calculare a pensiilor din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat nu se incalca principiul egalitatii, prin care se asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, deoarece militarii nu s-au aflat in aceeasi situatie juridica cu ceilalti salariati de la stat.
De asemenea, la trecerea in rezerva, cand nu ocupa o functie militara, militarii pot fi chemati sa indeplineasca serviciul militar in conditiile legii. Principiul egalitatii trebuie sa nu fie confundat cu uniformitatea, cu egalitarismul, catre care se tinde cu acest proiect do lege. Avand in vedere ca prevederile Constitutiei (art. 40 si 53) si ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (lege speciala pentru militari) impun militarilor anumite exigente, interzicerea sau restrangerea unor drepturi si libertati, iar exercitai ea profesiei presupune riscuri sporite, se justifica in mod obiectiv o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de aiti salariati la stat care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri, CARTA SOCIALa EUROPEANa revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996 si ratificata de Romania prin Legea nr. 74/03.05.1999, in anexa intitulata ,,Campul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite in privinta persoanelor protejate" prevede ca ,,0 diferenta de tratament pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata discriminatorie". Statutul foarte restrictiv si deosebit de sever al militarilor este un veritabil motiv care poate permite mentinerea reglementarii pensiei acestora in forma actuala.
IV. Pozitia Consiliului Legislativ
Avizul Consiliului Legislativ, care insoteste proiectul Legii pensiilor, precizeaza ca recalcularea pensiilor speciale potrivit principiului contributi vi tatii nu poate fi aplicata decat celor care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a legii. Conform Consiliului
Legislativ, intentia guvernului de a reduce pensule nu poate fi pusa in poetica, intrucat ar incalca Constitutia. "Masura privind recalcularea pensiilor- stabilite prin legi speciale, aflate in plata la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decat prin incalcarea principiului neretroactivitatii legii, prevazut la art 15, alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, conform caruia legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia Icnii penale sau contraventionale mai favorabile".
in sprijinul acestui punct de vedere, Consiliul Legislativ aduce decizia Curtii Constitutionale din 2007, conform careia "in cazurile in care din recalculare rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plati acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fara a se aduce vi eo atingere drepturilor legal castigate anterior".
V. Jurisprudenta CEDO.
in cauza Buchen v. Cehia (200G), Curtea a decis ca „limitarea nejustificata a unui drept recunoscut, cum ar fi o pensie speciala, drept nesocotit ulterior, tara a exista o justificare obiectiva si rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate in sensul art. 1. par.l din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar si o discriminaie in sensul art. I din Constitutie si art. I din Protocolul nr.12";
V.b. In cauza Gaygusuz v. Austria (1996), Curtea a decis ca „pensia constituie un drept patrimonial in sensul art. I din Protocolul nr. .1. ia Conventie si se constata o discriminare, in sensul art. \A, daca lipseste o justificare obiectiva rezonabila pentru diminuarea patrimoniului reclamantului" ;
V.c. In cauza Stubbings s.a. v. Marea Britanie s-a decis ca „exista discriminare in sensul art. 14 al Conventiei atunci cand persoane aflate in situatii identice sau comparabile se bucura de un tratament preferential unele fata de altele". A se vedea, din aceasta perspectiva, prevederile din proiectul Legii unitare a pensiilor, care numai unitare nu sunt atunci cand prvilegiaza nejustificat unele categorii profesionale (ex. lucratori dn sistemul penitenciar) fata de puterea judecatoreasca, de Armata si de Politie si altii, despagubiri, stabilind ca este incalcat art..6 din Conventie si aV.d.
V.d. in cauza Akdeejcva v.Letonia (2007), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat statul parat la ... din Protocolul nr.l in cazul in care se procedeaza la recalcularea in minus a pensiei,dat fiind ca este vorba despre un drept castigat.
V.e. in speta Muller v. Austria, precum si in numeroase alte Spete similare, s-a decis constant in sensul ca „o reducere substantiala a nivelului pensiei ar putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si chiar a insasi dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurare la batranete,"
In conformitate cu art.14 din Conventia pentru interzicerea discriminarii si art. 1 din Protocolul 1 referitor la protectia proprietatii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca „notiunea de bun inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economica, astfel incat dreptul la pensie si, evident, dreptul la salariu Sunt asimilate dreptului de proprietate" (cauza Buehen versus Cehia). Din aceasta perspectiva, apare ca fiind evident ca pensia de servicii a militarilor, asa cum este in prezent reglementata si avand cuantumul stabilit prin lege, constituie un „drept de proprietate" in sensul Conventiei si a Protocoalelor aditionale, iar reducerea prin recalculare a acestui drept ar echivala cu o expropiere.
Referitor la intelesul notiunii de „speranta legitima", s-a statuat in numeroase solutii de speta ca aceasta notiune trebuie inteleasa si interpretata ca avand si temeiul in dreptul cetateanului la coerenta si siguranta legislativa, astfeli ca, in temeiul legii, acesta sa isi poata valorifica, pastra si apara drepturile. Cu alte cuvinte, este vorba de concretizarea pricipiului constutitional, propriu oricarui stat de drept, privind suprematia legii.
Din cele expuse anterior, se poate observa ca proiectul supus dezbaterii Parlamentului nesocoteste total notiuni de principiu si de esenta ale civilizatiei juridice europene, ce sunt de multa vreme, clarificate si incetatenite la nivelul practicii CEDO si C.1CE.
Incepand cu data de 07.06. 2010, Guvernul Romaniei, prin persoana Premierului Boc, si-a asumat raspunderea pe un pachet de legi, din care una este la fel de neconstitutionala, intrucat prin aceasta lege se diminueaza cu 15%, pensiile (care in acceptiunea normelor europene reprezinta o proprietate a celoi carora le apartin) tuturor pensionarilor, inclusiv ale celor proveniti din sistemul national de securitate, trecanclu-se apoi, dupa cinci luni, de la data asumarii raspunderii, la recalcularea pensiilor militarilor in rezeva. Astfel, prin aceasta lege, se trece la recalcularea acestora, (dupa ce initial se dorise diminuare lor cu 15 %), realizandu-se astfel, o diminuare, prin recalculare, cu 50-70 % , in functie de vechimea avuta la data pensionarii fiecaruia.
Se aplica din noiembrie prevederile unei legi, Legea unica a pensiilor publice , care abia acum se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor, si care avea termen de aplicare data de 0i.Ul.20H. Se aplica astfel, prin asumare, prevedrile unei legi, care abia acum se afla in dezbatere, ocolindu-se astfel, din nou Parlamentul Romaniei.
Se incalca si prin acest act normativ, toate actele normative europene enumerate mai sus.
Fata de aspectele prezentate mai sus, va rugam sa dispuneti masurile ce se impun.
