În lipsa soluţiilor economice, perspectiva unei lovituri militare de palat naşte iniţiative bizare. Noul şef al M.A.I. Traian Igaş ordonă băncilor să păsuiască “uniformele” cu datorii. O soluţie simplă şi eficace putea proteja Sistemul de situaţia jenantă în care se află acum. Banca Armatei, proiect demarat în 1996 şi lăsat de izbelişte din lipsă de finanţare
Interesantă prima iniţiativă a noului ministrului de interne Traian Igaş. A dat ordin pe unitate ca poliţiştii plini de datorii să fie păsuiţi de bănci. Rămâne de văzut cum se va materializa tâmpenia emisă de fostul DJ de Pecica, deoarece este greu de crezut că bancherii vor lua poziţie de drepţi şi vor amâna, reduce sau sau reeşalona plăţile pe care 70% din angajaţii MAI trebuie să le facă în viitorul apropiat.
Panica stârnită la Cotroceni de mişcările de stradă ale poliţiştilor este evidentă, în 24 septembrie, înregistrându-se poate prima acţiune de contestare a unui preşedinte al României post-decembriste desfăşurată o structură militarizată. Cum de s-a ajuns în această situaţie ? Disperarea este cuvântul cheie. Se caută cu înfrigurare vinovaţii. Şi dacă în zodia comunismului, românul ieşea în stradă pentru libertate şi pentru o viaţă mai bună, de data acesta lucrurile sunt puţin mai complicate. Vinovaţii pentru potenţiala lovitură de palat nu sunt “agenturili străine”, opoziţia impotentă, nici măcar liderii sindicali vânduţi. De data aceasta, lui Băse i se va trage de la sistem. Sistemul bancar. Mai precis de la datoriile pe care le au supuşii săi, milioane de oameni ( inclusiv poliţişti, militari sau securişti) la bănci, nereturnabile datorită politicii înţelepte de partid şi de stat din ultimul an. După ce poliţiştii şi-au aruncat chipiurile în poarta lui Băsescu, cadrele MApN în rezervă şi retragere au anunţat boicotarea Zilei Armatei din 25 octombrie. Oare cât vor mai răbda ceilalţi angajaţi ai sistemului de siguranţă şi apărare naţională ale căror venituri au fost ciuntite semnificativ în ultima vreme ? Vor trata băncile preferenţial uniformele în detrimental cetăţeanului obişnuit ? Greu de imaginat.
O bancă proprie sistemului de apărare naţională
Şi totuşi, în 1996, cineva a prevăzut situaţia jenantă şi periculoasă în care se află astăzi oficialii de la palatele Cotroceni şi Victoria, venind cu o soluţie pe cât de simplă, pe atât de ingenioasă. La data aceea, proiectul purta numele de Banca Armatei şi avea ca obiectiv principal “acoperirea necesităţilor de finanţare a armatei, inclusiv a personalului militar şi civil sau a pensionarilor militari”. Era vorba despre o bancă proprie a sistemului naţional de apărare, care în cele din urmă, putea deservi toate instituţiile din acest domeniu ( STS, SPP, MI, SIE, MApN, etc. ).
O notă emisă de Direcţia Financiară a Ministerul Apărării Naţionale dovedeşte că ministrul Gheorghe Tinca îşi dăduse acordul pentru crearea acestei bănci, ba chiar mai mult, dăduse ordin să se facă un studiu de fezabilitate. Proiectul era coordonat de șeful Marelui Stat Major al Armatei Române generalul Dumiru Cioflină, avea termene precise de execuţie şi un capital social de cel puţin 100 de milioane de dolari. Pe lista membrilor fondatori ai băncii Patria S.A. erau nume grele : Gheorghe Tinca, Dumitru Cioflină, Ioan Mircea Paşcu, Florentin Popa, Costică Lapteş, alţi generali şi colonei din toate structurile de forţă ale statului. Surse din cadrul Direcţiei Financiare a MApN spun că Sorin Ovidiu Vântu fusese de acord în 1996 să plătescă 30% din totalul capitalului social, necesar pentru deschiderea noii bănci. Din păcate, tocmai când avea de virat circa 15 de miliarde de lei vechi, după o călătorie în Cipru alături de unii dintre cei enumeraţi mai sus, Vântu s-ar fi retras din afacere. Proiectul a căzut şi nu a mai fost reluat. Fostul ministru MApN Gheorghe Tinca şi-a dat acordul pentru Patria S.A.
