Guvernul de la Sofia a luat măsurile necesare pentru ca situaţia financiară a ţării să nu se deterioreze dramatic aşa cum s-a întâmplat în România. Bulgaria anunţă creştere economică în acest an. Ministrul Finanţelor din Guvernul de la Sofia, Simeon Djankov, 40 de ani, pare omul ideal pentru vremuri de criză. Timp de 14 ani, din 1995 până în 2009 când a fost nominalizat ca membru al Guvernului condus de Boiko Borisov, Simeon Djankov a activat la Banca Mondială ca specialist în crize economice şi financiare.A lucrat în ţările din sud-estul Asie.
I.M.I.: Dar nu aţi redus salariile şi pensiile... Nu ne-am atins de salarii şi pensii. Am redus cheltuielile administrative şi am restructurat numărul de angajaţi în sectorul public cu 11%. Vom continua aceste reduceri. La sfârşitul acestui an, scăderea numărului de posturi în sectorul bugetar va ajunge la 15-20%. Dar nu vom reduce salariile şi pensiile. În aceste zile am înaintat Parlamentului noi măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare cu încă 14%, dar am prevăzut şi anumite cheltuieli în alte sectoare, pentru a echilibra situaţia. Deci, dacă ai un guvern care nu se bazează pe o coaliţie, poţi lua măsuri rapide. Cred că asta este deosebirea majoră între Bulgaria şi România. Noi am luat rapid măsuri şi le-am pus în aplicare. I.M.I.: Cum comentaţi genul acesta de măsuri, de reducere a salariilor şi a pensiilor? Cred că aceste măsuri sunt ultimele pe care un guvern sau un ministru al Finanţelor ar vrea să le ia. Iei astfel de măsuri când nu mai sunt alte opţiuni. Eu am moştenit o situaţie financiară mai bună decât ministrul român al Finanţelor. Totodată, aşa cum am spus, Guvernul bulgar a putut acţiona cât se poate de repede, ceea ce ne-a permis ca, în acest an, să nu apelăm la măsuri extreme. Dar când deficitele sunt foarte mari, nu ai încotro. Fie reduci salariile şi pensiile, fie ridici nivelul taxelor. Problema este care dintre cele două măsuri e mai rea pentru economie şi pentru societate. Eu sunt de părere, la fel ca şi omologul meu din România, că a mări taxele nu ar face decât să prelungească această criză cu un an sau doi. Dar nu sunt alte soluţii, fie creşti veniturile prin mărirea taxelor, fie faci aceste reduceri. I.M.I.: Se puteau reduce alte cheltuieli bugetare. Da, dar bugetul dumneavoastră trebuie să suporte într-o măsură foarte mare, de aproximativ 75%, pensiile şi salariile, aşa că nu mai rămâne foarte mult pentru a tăia din altă parte. În Bulgaria, situaţia este diferită, cheltuielile cu pensiile şi salariile reprezintă 55% din buget. Rămân 45% din buget de unde poţi să tai. Eu asta fac, mă concentrez asupra acestei părţi de 45%. Până acum, cel puţin, s-a dovedit suficient....... O.N.: Bulgaria nu are un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional. De ce nu a fost nevoie de aşa ceva? Am avut probleme moştenite de la fostul guvern de stânga, dar situaţia nu a fost aşa de dificilă ca în România. Noi am reuşit să luăm rapid măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, aşa încât nu a mai fost nevoie de un acord cu FMI. Apelezi la FMI din două motive. Primul, în cazul în care măsurile de reduceri bugetare pe care vrei să le iei sunt prea dificile din punct de vedere politic. Atunci aduci Fondul şi spui că aşa a hotărât FMI. Al doilea, nu ai destule lichidităţi. Dar sistemul financiar al Bulgariei este astfel organizat în ultimii 10-15 ani încât avem o rezervă fiscală. Banii au fost acumulaţi de Ministerul Finanţelor şi acum putem avea acces la aceste sume. Ne sunt îndeajuns aceşti bani, aşa că nu avem nevoie de FMI.....
