CRACIUN FERICIT !

                    De Craciun sa ne bucuram pentru Sfanta Nastere a Domnului nostru Iisus Hristos si sa incercam sa fim mai buni, crezand, chiar si pentru o clipa, ca astfel ne aflam mai aproape de Dumnezeu.

PROIECTUL LEGII PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILTARE, SOLDATILOR SI GRADATILOR

         Ministerul Apararii Nationale a postat pe site-ul propriu, <http://www.mapn.ro/>,  pagina   <http://www.mapn.ro/legislatie/index.php>,  la  capitolul  “Proiecte  de  acte normative aflate in dezbatere”, LEGEA PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE, SOLDATILOR SI GRADATILOR. Puteti citi proiectul de lege accesand  < http://dlaj.mapn.ro/>  

Despre personalul militar in rezerva se face referire in capitolele de mai jos: 

CAPITOLUL VII

DISPOZIŢII SPECIFICE PERSONALULUI MILITAR

ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE

Art. 97. – (1) Personalul militar în rezervă, pe timpul cât este concentrat sau mobilizat, are aceleaşi îndatoriri şi beneficiază de aceleaşi drepturi stabilite prin prezentul statut pentru personalul militar în activitate.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), personalul militar în rezervă, pe timpul cât este concentrat sau mobilizat, poate păstra calitatea de membru al partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi al sindicatelor din care face parte, fiindu-i interzisă desfăşurarea oricăror activităţi care contravin principiului unităţii de comandă sau ordinii şi disciplinei militare.

(3) Membrii de familie ai personalului militar în rezervă beneficiază, pe timpul cât acesta este concentrat sau mobilizat, de drepturile prevăzute de prezenta lege pentru membrii de familie ai personalului militar în activitate.

Art. 98. – În timp de pace, personalul militar în rezervă poate fi înaintat în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă a obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării/programului de instruire şi a fost propus prin documentele de evaluare a activităţii militare, cel mult până la gradul corespunzător celei mai mari funcţii îndeplinite în activitate sau până la gradul corespunzător funcţiei în care este repartizat în planul de mobilizare.

Art. 99. – (1) Cu ocazia Zilei Naţionale a României, precum şi cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, pentru servicii excepţionale aduse naţiunii prin contribuţia deosebită la promovarea valorilor naţionale, personalul militar în rezervă şi în retragere poate fi înaintat în gradul următor, indiferent de nivelul funcţiilor îndeplinite în activitate sau în care a fost repartizat în planurile de mobilizare.

(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general de brigadă/similar, maiştrilor militari principali şi plutonierilor adjutanţi principali li se poate acorda gradul de sublocotenent, iar caporalilor principali li se poate acorda gradul de sergent.

(3) Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. (1) şi (2) se realizează prin:

a) decret al Preşedintelui României, pentru ofiţerii cu grade de generali şi amirali, la propunerea conducătorului instituţiei militare sau a structurilor asociative ale personalului militar în rezervă şi retragere constituite potrivit legii, după însuşirea şi promovarea acesteia de către instituţia militară din care au provenit;

b) ordin al conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta, pentru celelalte categorii de personal militar.

Art. 100. – (1) Personalului militar care are o vechime în activitate de cel puţin 15 ani şi s-a distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celui care a adus patriei servicii deosebite, indiferent de vechimea în serviciul militar, i se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.

(2) Personalul militar în rezervă sau în retragere are obligaţia de a nu desfăşura activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ostăşească, atunci când poartă uniforma militară.

(3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) conduce la retragerea dreptului de a purta uniformă militară.

(4) Criteriile privind acordarea şi retragerea dreptului de port al uniformei militare, precum şi situaţiile în care personalul militar în rezervă şi în retragere poate purta uniforma militară se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 101. – (1) Personalul militar în rezervă şi în retragere, pensionar militar, are dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) şi are acces, împreună cu familia, la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele militare şi la alte amenajări culturale, recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul militar în rezervă şi în retragere, foşti pensionari militari de invaliditate cauzată de accidente în serviciu ori boli contactate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

(3) Membrii familiilor personalului militar în rezervă şi în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistenţă medicală în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a).

Art. 102. – Pentru menţinerea legăturii personalului militar în rezervă şi în retragere cu preocupările curente din cadrul instituţiei militare, aceasta organizează acţiuni de informare cu privire la diverse aspecte de interes ale exercitării profesiei militare.

Art. 103. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau în retragere poate beneficia de măsuri de asistenţă postcarieră, în condiţiile prevăzute prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

(2) Măsurile de asistenţă postcarieră aplicabile personalului militar trecut în rezervă sau în retragere, sunt: a) consiliere în rezolvarea problemelor specifice;

b) îndrumare în relaţia cu structurile din cadrul instituţiei militare sau cu autorităţile din afara acestora pentru asigurarea drepturilor de cazare, tratament ori a altor drepturi sau înlesniri ce i se cuvin, potrivit legii; c) măsuri speciale de asistenţă şi solidaritate socială, pentru personalul militar aflat în dificultate din cauza vârstei înaintate sau a stării de sănătate, ori din alte asemenea cauze;

d) alte măsuri, prevăzute de lege.

(3) Măsurile de asistenţă postcarieră se asigură, la cerere, de către instituţia militară, în colaborare cu alte structuri guvernamentale sau neguvernamentale care au atribuţii în legătură cu acest domeniu.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art. 104. – (1) Evidenţa nominală, statistică şi în sistem informatizat a personalului militar în activitate şi în rezervă, metodologia acestei activităţi, în timp de pace şi în timp de război se stabileşte prin ordin al conducătorului instituţiei militare, mai puţin pentru situaţiile reglementate prin lege.

(2) Actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în serviciu şi funcţiile îndeplinite de personalul militar în cadrul instituţiilor militare este fişa matricolă şi/sau, după caz, alte acte cu valoare juridică.

(3) Calitatea de personal militar se dovedeşte prin documente stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 105. - Prevederile prezentei legi referitoare la îndatoriri, obligaţii, interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi se aplică şi studenţilor şi elevilor din instituţiile militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor, persoanelor aflate în programele de formare a soldaţilor şi gradaţilor, precum şi celorlalte persoane care îndeplinesc serviciul militar obligatoriu pe timpul stării de asediu, stării de mobilizare şi stării de război.

Art. 106. – (1) Pentru domenii de activitate specifice, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare, criteriile şi standardele de performanţă, precum şi condiţiile referitoare la provenienţa personalului militar în activitate se stabilesc prin ordin.

(2) Personalul militar încadrat în structuri din domeniile stabilite potrivit alin.(1), care nu mai îndeplineşte criteriile şi standardele de performanţă poate fi numit într-o funcţie echivalentă sau inferioară celei deţinute prevăzută cu grad cel puţin egal gradului deţinut, în oricare dintre structurile instituţiei militare, sau pus la dispoziţia structurii de management resurse umane a instituţiei militare în vederea încadrării, după analizarea fiecărui caz în parte de către o comisie constituită în acest scop şi după consultarea personalului în cauză, potrivit ordinului conducătorului instituţiei militare.

(3) Numirea în funcţie şi punerea la dispoziţie prevăzute la alin.(2) se realizează prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 107. – (1) Contractele de exercitare a profesiei de cadru militar, respectiv contractele încheiate de către soldaţii şi gradaţii profesionişti, precum şi celelalte angajamente şi contracte încheiate de către personalul militar în activitate cu sau în cadrul instituţiei militare, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile până la data expirării termenelor pentru care au fost încheiate.

(2) La expirarea termenelor pentru care au fost încheiate contractele prevăzute la alin. (1), ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate stabilesc raporturi de serviciu pe durată nedeterminată cu instituţia militară.

(3) Prevederile art. 27 alin. (2) se aplică inclusiv soldaţilor şi gradaţilor profesionişti trecuţi în rezervă cu cel mult 4 ani înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 108. – (1) Prevederile referitoare la ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în rezervă şi în retragere, pensionari militari, se aplică şi celor aflaţi în plată la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au calitatea de personal militar în rezervă, indiferent de provenienţă, sunt considerate rezervişti în sensul prevăzut la art. 2 alin. (3) lit. a).

Art. 109. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere poate fi angajat, potrivit legii, pe baza documentelor de absolvire a studiilor militare sau a echivalării acestora potrivit nomenclatorului elaborat de instituţiile militare şi Ministerul Educaţiei Naţionale, cu avizul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

(2) Funcţiile îndeplinite de personalul militar în activitate se echivalează cu funcţii civile în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 110. – (1) Categoriile de personal aeronautic din instituţiile militare care desfăşoară activităţi aeronautice militare, îndatoririle şi drepturile acestuia se stabilesc prin lege.

(2) Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă, condiţiile de menţinere în magistratură, şi celelalte aspecte ale carierei profesionale ale judecătorilor şi procurorilor militari, precum şi relaţiile decurgând din structura ierarhică specifică, în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor judiciare, sunt supuse normelor care reglementează statutul de magistrat.

(3) În exercitarea atribuţiilor profesionale specifice ofiţerilor medici, farmacişti şi subofiţeri sanitari, soldaţilor şi gradaţilor sanitari le sunt aplicabile normele statutului de medic, farmacist şi asistent medical

Art. 111. – (1) În Ministerul Apărării Naţionale, prevederile art. 62 alin. (1), după o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor deveni regulă, fără excepţie. În această perioadă se vor aplica prevederile art. 62 alin. (1) gradual, astfel încât la termenul stabilit să se respecte cu stricteţe obiectivul propus.

(2) Personalul militar în activitate poate îndeplini atribuţiile unei alte funcţii, prin împuternicire sau detaşare, potrivit prezentului statut, numai în cadrul corpului de personal militar din care face parte.

Art. 112. – Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate sau trecuţi din activitate în rezervă ori în retragere, precum şi soldaţii şi gradaţii în activitate, decedaţi, au dreptul la onoruri militare în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 113. – (1) Gradul de plutonier adjutant şef, acordat cadrelor militare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se înlocuieşte cu gradul de plutonier adjutant principal.

(2) Gradele de caporal clasa a III-a, clasa a II-a, clasa I prevăzute de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, se înlocuiesc cu gradul de caporal, cei în cauză beneficiind de salarizare la nivelul gradului de caporal clasa a III-a, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Până la stabilirea salarizării personalului care are gradul de caporal principal, acesta beneficiază de salarizarea la nivelul gradului de caporal clasa I.

Art. 114. – Miniştrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi asimilaţii acestora, civili, aflaţi în funcţie în cadrul instituţiilor militare beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofiţerilor cu grad de general, respectiv de amiral.

Art. 115. – În timp de război, structurile considerate ca făcând parte din zona acţiunilor militare se stabilesc de către Statul Major General.

Art. 116. – Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, parchetele care dispun trimiterea în judecată şi instanţele care judecă personalul militar în activitate pentru infracţiuni în legătură cu serviciul, au obligaţia de a înştiinţa imediat instituţia militară.

Art. 117. – (1) Sintagma cadre militare folosită în legislaţia în vigoare se referă exclusiv la ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.

(2) Sintagma soldaţi şi gradaţi profesionişti folosită în legislaţia în vigoare se referă exclusiv la soldaţi şi gradaţi.

Art. 118. – În sensul prezentei legi, familia personalului militar cuprinde soţul sau soţia şi copiii, precum şi persoanele aflate în întreţinerea legală a acestuia.

Art. 119. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 106/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2011, cu completările ulterioare;

d) orice alte dispoziţii contrare.

Propunerea legislativă pentru completarea art.21 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare

Camera Deputaţilor a adoptat “Propunerea legislativă pentru completarea art.21 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare (Pl-x 445/2013)”.

În Raportul întocmit de  Comisia pentru apărare din cadrul Camerei deputaţilor se menţionează că: “la cerere, personalul militar clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar, de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi menţinut sau rechemat în activitate în funcţii militare sau încadrat în funcţii civile, fără examen sau concurs, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei“.

Propunerea legislativă, iniţiată de parlamentari PNL, PSD şi minorităţi, a întrunit cu 264 voturi “pentru”, 22 de voturi “împotrivă” şi 6 abţineri.
Proiectul a fost iniţiat de George Scutaru, Radu Stroe, Ion Mocioalcă, Corneliu Cozmanciuc, Mihai Weber şi Niculae Mircovici.

Mircovici a precizat că “acest proiect va da posibilitatea, spre exemplu, unui militar care şi-a pierdut o mână în Afganistan să lucreze în condiţii foarte bune”. El a mai spus că, “dacă nu este prevăzut în statutul cadrelor militare acest lucru, acest militar este clasat inapt serviciului militar”.

Sursa: Raport Comisie de apărare din Camera deputaţilor

APA, ULTIMA MIZĂ A ÎNROBIRII NOASTRE- ROMÂNIA FĂRĂ APĂ

Sursa:Active Information Media <http://activenews.ro>

Baza actuală a capitalismului este criza. Pentru că din criză iese profit, mai ales când ai o economie speculativă în proporții care depășesc de mii de ori economia reală. În toată lumea occidentală care a preluat sistemul economic neoconservator avem o clasă medie care este în curs de lichidare, pentru că neoliberalismul polarizează complet societatea, prin interdependența politică stat-corporație. Mai precis, criza economică face ca săracii să devină mai săraci, iar bogații mai bogați. Corporația nu face numai legislația, dar crează și criza din care se hrănește financiar.

Următoarele crize care vor afecta planeta sunt cele ale apei, așteptată în anul 2025, și a hranei, așa cum arată studii ale Băncii Mondiale și ale altor organisme financiare. Or, gazele de șist otrăvesc apa freatică. Dacă pentru un om e posibil să bea apa îmbuteliată în peturi, care evident costă, este greu de crezut că vacile pot fi crescute cu apă plată, când litrul de apă îmbuteliată îl depășeste pe cel al laptelui, care este acum în jur de 80 de bani litrul la poarta multinaționalei. Nici pământul nu-l mai poți uda cu apa din puț, dacă este contaminată. Iar o națiune care nu are apă este transformată în populație, fără apă viața fiind imposibilă. Iata cum o criză a apei este nu numai anunțată, dar este chiar stimulată prin acorduri economice secrete – așa cum este cel cu Chevron, semnat de M.R. Ungureanu.

Experimentul a fost încercat deja în Bolivia dupa un scenariu pe care îl cunoaștem foarte bine. După ce a obligat-o să își privatizeze sănătatea, învățământul public, energia, căile ferate, liniile aeriene, telefonia și industria de hidrocarbon, Banca Mondială a condiționat împrumuturile de privatizarea serviciilor de distribuire a apei. Câștigătorul licitației de privatizare în anul 1999 a fost compania care a făcut în România cea mai scurtă și costisitoare autostradă din lume: Bechtel. Aceasta a scumpit apa până acolo încât populația nu a mai putut-o plăti – în două săptămâni de la preluare, cu 200%. Disperați, bolivienii și-au montat pe case dispozitive de strângere a apei de ploaie. Bechtel prevăzuse în acordul cu guvernul corupt și aceasta posibilitate, astfel încât instalațiile au fost demontate de autorități. Iată cum apa pluvială era, la rândul ei, privatizată. A izbucnit o revoltă populară, soldată cu morți și sute de răniți, însă poporul a reușit să învingă, astfel că acordul a fost reziliat, dar Becthel a intentat proces împotriva statului bolivian și a cerut despăgubiri de 25 milioane dolari. Scenariu binecunoscut, România trebuind sa plătească despăgubiri încă neștiute după rezilierea contractului secret al autostrăzii Bechtel, iar Primul ministru a amenințat cu imense despăgubiri dacă proiectul RMGC nu ar fi pus în practică. Colonia trebuie să-și arate obediența față de stăpân.

Noaptea Națională urmează Zilei Naționale.

Felul în care corporația calcă în picioare, împreună cu guvernul complice, o comunitate locală, este relevant în cazul Pungești. Dacă inițial, după ce țăranii s-au opus în octombrie instalării unei sonde în perimetrul comunității lor, compania Chevron a spus că va duce o campanie de informare, iar consilierii locali au votat în unanimitate o hotărâre privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist în zonă, a urmat ofensiva statului-corporație. După eșecul campaniei “door to door” a Chevron în randul sătenilor și anularea în instanță, prin intervenția Prefecturii Vaslui, a unui referendum local pe tema exploatării, considerat “neconstituțional” de justiția română, imediat și în mod absolut simbolic, în noaptea ce a precedat Ziua Națională de 1 Decembrie, a început o lovitură de forță împotriva celor care se opun fracking-ului în zonă, prin dizlocarea unui număr impresionant de jandarmi, introducerea în forță a utilajelor Chevron, arestarea “elementelor turbulente” și blocarea efectivă a comunei, prin baraje și razii, inclusiv pe câmp. La aceasta s-a adaugat și blocarea mediatică a cazului în presa mainstream. În Bolivia, armata a ocupat stațiile de radio și redacțiile ziarelor locale. În România, autocenzura se instalează benevol, pentru că fiecare jurnalist sau proprietar de post tv are prețul său.

Criza la care se opun țăranii din Pungești nu este a lor, este a României. Pentru că 70% din suprafața țării este concesionată pentru exploatarea gazelor de șist, ceea ce înseamnă că marea majoritate a populației va avea de suferit în cazul în care aceasta bulă economică a fracking-ului nu va fi oprită la timp. Instinctul țăranilor le spune limpede că această exploatare este un pericol pentru comunitate și generatoare a unei crize de neimaginat, care ar semăna întrucâtva cu imaginile din seria Mad Max.

O Românie fără apă freatică potabilă este un scenariu inacceptabil, care ar trebui sa coalizeze absolut toate forțele responsabile ale acestei națiuni. Iar ofensiva statului-corporație trebuie oprită definitiv. Pentru că, dacă nu se va întâmpla asta cât de curând, România nu va avea niciun viitor.

TICALOSIA DECENIULUI: PRIVATIZAREA APEI IN UE

O mare ticalosie pe care o pregateste de cativa ani Comisia Europeana este privatizarea apei in toata Uniunea Europeana. Totul e facut sub pretextul unei reglementari europene si prin presiuni exercitate asupra unor state membre, cum ar fi Grecia de exemplu, pentru a lasa un bun public pe mana unor privati, oferindu-le astfel acestora o oportunitate de profit de cateva miliarde de euro numai in Germania.

Nemtii, dupa cateva privatizari partiale ale apei publice si-au dat seama ca acest lucru ar putea avea efecte nefaste pentru cetateni, cele mai mari temeri fiind acelea ca dupa privatizare pretul va creste foarte mult, iar calitatea apei va scadea.

Ingrijorarea autoritatilor germane a crescut mai ales dupa privatizarea apei in Portugalia, in urma careia pretul apei s-a majorat cu 400% si continua sa creasca cu circa 6% in fiecare an. Asta in timp ce in unele locuri calitatea apei potabile a scazut atat de mult, incat nu mai poate fi bauta, iar multi cetateni nu isi mai pot permite sa achite facturile tot mai mari. Ca urmare a acestor lucruri, in Portugalia protestele populatiei impotriva privatizarii apei s-au intensificat tot mai mult in ultima vreme.

Explicatia pentru aceste rezultate este simpla: companiile private sunt interesate de profit rapid si de aceea au facut investitii minime, dar au marit foarte mult tarifele. La infrastructura, din motive de economie, au fost folosite tevi si instalatii de proasta calitate, fapt ce a necesitat clorinarea apei pentru a-o dezinfecta, rezultand astfel o apa mult mai slaba calitativ decat inainte.

Aceste efecte negative au fost observate si in Germania, fapt care a determinat autoritatile sa incerce sa recupereze, in anumite cazuri, o parte din actiunile companiilor de apa vandute, la un pret mult mai mare, doar ca sa preia din nou controlul asupra apei publice.

La Berlin, dupa ce apa a fost privatizata partial prima oara in 1999, in februarie 2011 a avut loc un referendum, la care cetatenii au fost consultati in legatura cu privatizarea acestui bun de utilitate publica.

Intr-un referendum de duminica (13 ferbruarie 2011 n.t.) peste 665.000 de cetateni din Berlin au votat in favoarea desecretizarii unor documente care sa dezvaluie detalii legate de afacerea privatizarii partiale a companiei Berlin Water Works (BWB). Acest ultim referendum a fost al treilea vot popular de acest fel, care a avut loc la Berlin in ultimii ani. Mai presus de toate, votul de duminica reprezinta o lovitura importanta data politicilor Partidului Social Democrat (SPD) si Partidului Stangii, care guverneaza in coalitie, in capitala germana.

Referendumul a fost precedat de o petitie de succes, in care initiativa cetatenilor numita “Lista Apei Berlinului” a strans in termen de sase luni mai mult de 320.000 de semnaturi – din care 280.887 au fost valabile – in sprijinul cererii sale.

Nu mai mult de 172.000 de semnaturi au fost necesare pentru campania acestei initiative. Totodata, in Germania au aparut o serie de documentare si reportaje, menite sa informeze cetatenii in legatura cu problema privatizarii apei si sa declanseze dezbateri publice pe marginea acestui subiect, asa cum este si cazul urmatorului reportaj, difuzat pe postul national german de televiziune.

Trebuie sa mai lamurim un lucru. Privatizarea apei presupune doar distributia sau si dreptul de proprietate asupra resursei in sine? Pentru ca, daca se privatizeaza asa cum s-a procedat in Bolivia de exemplu, oamenii nu vor mai avea dreptul sa foloseasca in gospodarie nici macar apa de ploaie care se scurge de pe streasina, deoarece aceasta va deveni proprietatea firmei private care o administreaza.

Un alt aspect interesant este acela ca privatizarea apei vine la pachet cu exploatarea gazelor de sist, procedeu care, dupa cum se stie, este un mare consumator si poluator al resurselor naturale de apa. In timp, din cauza poluarii, apa va deveni o marfa de lux si asta va urca pana la cer profitul firmelor private care o vor distribui populatiei.

Revenind la biata noastra tarisoara, dupa cum se vede, subiectul privatizarii apei si lucrurile grave care se intampla in Europa nu exista, nici pentru presa, nici pentru autoritatile de la Bucuresti. In schimb avem zilnic in mass-media dezbateri aprinse despre bisnitari si animalele lor salbatice, divorturi de celebritati, scandaluri generate de moartea unor vedete, clovneriile lui Basescu, carnea de cal, eliberarea lui Nastase din puscarie si alte idiotenii fara importanta.

Iar postul national de televiziune nu numai ca nu informeaza corect cetatenii si nu supune dezbaterii nationale problemele importante legate de privatizari, securitatea cetateanului si a bunurilor publice, ba dimpotriva, prezinta privatizarile, liberalizarile, regionalizarea si acordurile cu FMI, ca fiind solutiile cele mai bune de urmat si calea sigura pentru redresare economica si prosperitate!

Daca statul si presa ne-au tradat, singura solutie este aceea sa ne ajutam singuri si sa trecem la actiuni civice concrete. Legat de privatizarea apei la nivel european exista deja o miscare cetateneasca, care a strans pana acum 1,2 milioane de semnaturi si care lupta pentru pastrarea accesului la apa si salubrizare pentru fiecare cetatean, ca serviciu public, nesupus controlului privat.

Daca doriti sa semnati petitii si sa va implicati, puteti descarca materialele necesare de aici: www.right2water.eu/material

Scopul real a gazelor de sist este de a otravi apa pe toata planeta

Nu va inselati ! Planul este de a otravi apa pe toata planeta, ca apoi, rezervele de apa potabila, sa aiba un pret enorm! Aici vorbim de lacomie, dar mai mult de atat, e vorba despre control, pentru ca daca o grupare reuseste sa polueze toate rezervele de apa potabila, dar in acelasi timp se asigura ca a “privatizat” in propriul beneficiu ce a ramas neotravit [toate izvoarele de apa curata ale natiunilor], si le are sub control strict prin intermediul ONG-urilor de “protectia mediului” si agentiilor criminale ale ONU, atunci… acea grupare conduce TOT!

Or sa fie razboaie pentru acces la apa daca le vom permite asa ceva, iar razboaiele acelea vor fi devastatoare. Trebuie sa ne opunem cu orice pret, pentru ca acesti indivizi sunt psihopati, nu le pasa daca ucid milioane de oameni, ba chiar ei isi doresc asta, ca apoi, cei putini din noi, cei care supravietuiesc, sa fie mai usor controlabili, prin implantari de microcipuri sau tatuaje electronice vizibile sau invizibile pe mana dreapta sau pe frunte (microcipurile au ajuns la dimensiunea unui ADN, insesizabile) si alte nenorociri tehnologice ce deja le-au pregatit!

Cat de curand va incepe “razboiul pentru apa” !

Nu exista niciun stat liber in istoria lumii in care cetatenii sa nu fi fost inarmati si pregatiti de lupta. Daca o tara vrea sa fie libera, toti cetatenii cu drept de vot trebuie sa poata purta liberi arme. Concluzia corecta o poate trage oricine gandeste sanatos.

Comisia Europeana pregateste de mai multi ani, pe usa din dos, privatizarea resurselor de apa in toata Europa. Numai ca, dupa privatizare, pretul apei a explodat, iar calitatea apei a scazut. In Portugalia in uma privatizarii apei, pretul ei a crescut cu 400% si continua sa creasca cu 6% in fiecare an, iar apa a devenit in unele locuri atat de proasta incat nu mai poate fi bauta.

Asta i-a speriat pe nemti care au inceput sa rascumpere actiunile de la firmele privatizate, pentru ca autoritatile sa reia controlul asupra apei, care este un bun public. La Berlin a avut loc in 2011, in urma unei petitii a cetatenilor, un referendum pentru desecretizarea contractului de privatizare partiala a companiei BWB, iar in Portugalia au mereu loc ample proteste de strada. In Romania nu se aude nimic despre asta, pentru ca presa e cenzurata si aservita, iar guvernantii ne tradeaza si ne vand cu mare drag. Asa ca tot ce putem face este sa ne ajutam noi intre noi, sa dam informatia mai departe si sa participam la actiunile civice care se desfasoara la nivel european.

Este o REALITATE: in Romania, un numar covarsitor de oameni traiesc in conditii de auto-suficienta: pot, prin resurse proprii sa se hraneasca tot anul, sa vanda produse pentru a cumpara altele necesare, au sursa de APA in curte, le mai lipseste doar sa aiba si energie gratis ca sa fie complet INDEPENDENTI de un sistem (guvern)… iar asta explica oarecum si indiferenta romanilor la ce se intampla.

Ei, aceasta NU MAI ESTE REALITATEA in multe state din vest! Si atunci, te intrebi, cat de importanta este APA pentru a mentine aceste sute de mii de gospodarii independente? Sa ne amintim ca din ianuarie se numara cate vaci/oi, etc are fiecare, ba chiar si mp de solare din curte spre a fi impozitate!

Intradevar, nu prea pot sa controleze cat castiga un taran, cate legaturi de ceapa si ridichi a vandut… Si ajungi la aceeasi concluzie, Agricultura si Turismul (mai exact agro-turismul) au un potential URIAS in Romania, si se pot dezvolta prin resurse proprii oamenilor, independente de stat! Ei bine, asta nu se vrea! Oamenii din Romania sunt mai liberi decat intelegem noi, comparativ cu SUA, chiar UK. Aceasta libertate poate fi luata in termen de cateva luni, prin explorari dupa gaze de sist! “Hopa, scuze… tocmai v-am otravit apa”…